ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3292/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3292/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Z.C., în contradictoriu cu C.N.S.A.S. și S.R.I. a solicitat obligarea părților să dea curs deconspirării agenților și colaboratorilor fostei securități, ca poliție politică, care activau înainte de 1989. Reclamantul a arătat că pe numele său există în arhivele C.N.S.A.S., un dosar cu nr. 1/1937, ce cuprinde două volume, totalizând un număr de 141 file DUI nr. 497/1974 și DUI nr. 1038 din 2 februarie 1982, dosar în care se găsesc implicați un număr de 14 ofițeri, agenți de securitate și un număr de 32 informatori și colaboratori ai agenților de securitate, care au întocmit informări, declarații, note, planuri de sinteză și rapoarte împotriva sa, începând cu 29 noiembrie 1974, până în decembrie 1989, timp de peste 15 ani.
Toate au cuprins numai minciuni și calomnii, nefiind dovedit cu adevărat nimic din cele consemnate. Consecințele acestui dosar au fost chemarea la Securitatea județului Olt, de la Slatina, anchetarea, amenințarea cu închisoarea, darea afară din serviciu, din 15 ianuarie 1987. Se impune ca pârâții să emită o decizie din care să rezulte abuzul în serviciu și favorizarea infractorilor și deconspirarea agenților și colaboratorilor fostei securități, relațiile fiindu-i necesare la Judecătoria Caracal, unde are pe rol dosarul nr. 5430/2003. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 435 din 25 iunie 2004, a respins acțiunea, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art. 1 și 11 din Legea nr. 29/1990, întrucât C.N.S.A.S.
a dat curs tuturor solicitărilor reclamantului. În ce privește S.R.I., chemat în judecată pentru a emite o decizie din care să rezulte abuzul în serviciu și favorizarea infractorilor, acțiunea s-a respins ca inadmisibilă, reținându-se lipsa de calitate procesuală a acestuia. Considerând hotărârea nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea, casarea sentinței și în fond, admiterea acțiunii, arătând în esență că C.N.S.A.S. și S.R.I. nu și-au exercitat atribuțiile și nu au dat curs solicitărilor făcute. Recursul este nefondat. Obiectul acțiunii reclamantului constă în obligarea C.N.S.A.S. de a da curs deconspirării agenților și colaboratorilor care au contribuit la întocmirea pe numele său, a dosarului ce cuprinde două volume aflat la securitate și să i se elibereze o adeverință din care să rezulte colaborarea cu fosta securitate a lui V.C.
și M.F. Totodată, s-a solicitat obligarea S.R.I. să emită o decizie din care să rezulte abuzul în serviciu, pârâții urmând a fi obligați de a comunica deconspirarea pentru dosarul nr. 5430/2003, aflat pe rolul Judecătoriei Caracal. Din actele dosarului rezultă că reclamantul și-a studiat dosarul de securitate și i s-au eliberat copii de pe acte. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 187/1999, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, ca poliție politică, „persoana, subiect al unui dosar, din care rezultă că a fost urmărită de organele Securități Statului, are dreptul, la cerere, să afle identitatea agenților și colaboratorilor care au contribuit cu informații la completarea acestui dosar”.
În Regulamentul de organizare și funcționare C.N.S.A.S., art. 29 alin. (2) din H.G. nr. 17/2000, se precizează că se comunică petiționarului, numele reale ale persoanelor, numai dacă acestea pot fi stabilite cu certitudine. Din adresa nr. 7210 din 21 mai 2003, a C.N.S.A.S., rezultă că reclamantului-recurent i s-a adus la cunoștință că documentele care compun dosarul său, nu conțin numele reale sau alte date de identitate ale colaboratorilor securității, iar fondul arhivistic deținut de C.N.S.A.S., nu a condus la informații suplimentare care să permită deconspirarea acestora. Celelalte cereri de revenire ale reclamantului au fost clasate, în conformitate cu prevederile art. 10 din O.G. nr. 27/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, considerându-se că i s-a răspuns prin adresa mai sus menționată.
În ceea ce privește deconspirarea ofițerilor din dosarul de urmărire informativă, numele acestora, înscris pe toate documentele, este real, motiv pentru care aceștia nu pot face obiectul unei cereri de deconspirare. Legea nr. 187/1999 și Legea nr. 677/2002 privind protecția datelor personale, stabilesc că nu este permisă transmiterea către petiționar, a adreselor și locurilor de muncă actuale ale ofițerilor și informatorilor. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 187/1999, Colegiul C.N.S.A.S. asigură publicarea în Monitorul Oficial Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative și funcțiile deținute de ofițerii și subofițerii de securitate. În ceea ce privește cererea reclamantului, de a se verifica numiții M.F.
și V.C., C.N.S.A.S. a procedat la verificarea acestora. A rezultat că aceștia nu au fost luați în evidență cu dosar de colaborare sau de urmărire întocmit de organele de securitate. C.N.S.A.S. a comunicat reclamantului că în urma verificărilor se va decide că dacă persoanele respective au desfășurat activități de poliție politică, numele acestora va fi comunicat în Monitorul Oficial, Partea a III-a, conform Legii nr. 187/1999. S.R.I. nu are calitate procesuală pasivă; astfel, legal, instanța a respins acțiunea în ce-l privește, ca inadmisibilă. În consecință, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Z.C. împotriva deciziei nr. 435 din 25 iunie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.