ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3239/2005

Asupra recursurilor de față,

Din actele dosarului, constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală, prin sentința nr. 1100 din 9 septembrie 2004, condamnă pe inculpații:

a) 12 ani de închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) 3 ani de închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

c) 4 ani de închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., cele trei pedepse sunt contopite în cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 12 ani de închisoare și 3 ani  interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 din același cod.

Inculpatul este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la 29 octombrie 2003;

2) I.C. la:

a) 12 ani de închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen.;

b) 3 ani de închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen.;

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., cele două pedepse sunt contopite, urmând ca inculpatul să execute 12 ani de închisoare și 3 ani  interzicerea unor drepturi.

Inculpatul este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la 20 octombrie 2003.

Pentru a hotărî astfel, instanța reține, în esență, că:

a) în cursul anului 2003, în mod repetat, inculpatul T.M. a deținut, oferit și vândut heroină și a pus la dispoziție locuința, în vederea consumului de droguri;

b) în cursul aceluiași an, în mod repetat, inculpatul I.C. a deținut, oferit și vândut heroină și a consumat, la rândul său, un asemenea drog.

Parchetul de pe lângă aceeași instanță și inculpații declară apel.

Parchetul susține că instanța a omis să aplice inculpatului T.M. dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și ale art. 116 C. pen.

La rândul lor, inculpații susțin că ar trebui să beneficieze de o reducere a pedepselor, conform art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 976 din 16 decembrie 2004, admite apelurile parchetului și inculpatului T.M. și desființează în parte hotărârea, în sensul că reduce, de la 12 ani, la 6 ani de închisoare, pedeapsa aplicată acestui inculpat, căruia, în baza art. 116 C. pen., îi interzice dreptul de a se afla în București, timp de 3 ani.

Celelalte dispoziții ale sentinței sunt menținute.

Prin aceeași decizie, instanța respinge, ca nefondat, apelul inculpatului I.C., pe care îl obligă la 500.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Inculpaților li se deduce, în continuare, detenția preventivă.

Instanța motivează, în esență, că inculpatul T.M. a denunțat alți traficanți de droguri, care au fost trimiși în judecată, încât îi sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și trebuie să i se reducă pedeapsa.

Instanța mai reține că, în ceea ce îl privește pe inculpatul I.C., tribunalul a reținut corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător și că lui nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Inculpații declară recurs, cerând, din nou, reducerea pedepselor.

Recursul inculpatului I.C. este întemeiat, deoarece, așa cum și procurorul reține, în considerentele actului de trimitere în judecată a făptuitorului, acesta a fost sincer, stăruind pentru a se lămuri toate aspectele princiunii.

De asemenea, instanța de recurs reține că inculpatul I.C. are nivel redus de pregătire școlară și că, la rândul său, este consumator și dependent de droguri.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., pedeapsa aplicată inculpatului I.C. va fi redozată, prin admiterea recursului, conform dispozitivului deciziei.

Recursul inculpatului T.M. este nefondat, în ceea ce îl privește, instanța de apel reținând corect situația de fapt, încadrând-o corespunzător și dozând just pedeapsa aplicată, prin reducerea acesteia. Nu sunt temeiuri ca această pedeapsă să fie, din nou, redusă.

Ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului T.M. va fi respins, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul I.C. împotriva deciziei penale nr. 976 din 16 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia menționată, precum și sentința penală nr. 1100 din 9 septembrie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului I.C.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în pedepsele componente.

Face aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și reduce pedepsele aplicate inculpatului I.C. după cum urmează:

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., în condițiile art. 76 lit. a) C. pen., de la 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.;

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., în condițiile art. 76 lit. d) C. pen., de la 3 ani închisoare la un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul I.C. să execute 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedepse durata detenției preventive de la 20 octombrie 2003 la zi, pentru inculpatul I.C. și de la 29 octombrie 2003 la zi, pentru inculpatul T.M.

Obligă pe inculpatul T.M. să plătească statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 mai 2005.