ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2606/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2606/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 30 septembrie 2003, reclamanta SC P.P. SRL Cluj-Napoca a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 285/2003, a Ministerului Finanțelor Publice, în ce privește pct. 1 din decizie, anularea parțială a procesului-verbal de control nr. 21939/2003, emis de Direcția de Supraveghere Vamală și Luptă împotriva Fraudelor Vamale, cu privire la majorările de întârziere și penalitățile aferente T.V.A., precum și înlăturarea obligației de plată a acestor datorii, de 36.892.631 lei.
În motivarea cererii s-a arătat că în perioada septembrie 2001 - iunie 2002, reclamanta a efectuat 5 importuri de jucării, beneficiind de regim vamal preferențial, deoarece mărfurile au fost însoțite de certificatele EUR 1. Ulterior, ca urmare a reverificării certificatelor, s-a stabilit în sarcina reclamantei, o datorie vamală de 453.486.651 lei, la care s-au calculat dobânzi, penalități și majorări de întârziere de 684.549.022 lei. Datoria vamală a fost achitată de reclamantă, în termenul legal de 7 zile prevăzut de art. 61 alin. (3) C. vam. și ulterior, prin decizia nr. 285/2003, a Ministerului Finanțelor Publice, au fost anulate obligațiile de plată privind penalitățile de întârziere și dobânzile aferente taxelor vamale și comisionul vamal.
S-a respins, însă, contestația reclamantei, pentru suma de 36.892.631 lei majorări de întârziere și penalități aferente T.V.A., avându-se în vedere dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 17/2000, pârâții apreciind că aceste datorii curg de la data înregistrării declarației vamale. Prin sentința civilă nr. 1279/2003, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă. Instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 61 alin. (3) C. vam. Astfel, termenul de scadență a plății T.V.A. nu a fost depășit, întrucât reclamanta a achitat datoria vamală și T.V.A. în termenul legal de 7 zile, astfel încât nu datorează dobânzi și penalități.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri în termen, Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor. În motivarea recursurilor s-a arătat în esență că sunt aplicabile dispozițiile art. 11 și 31 din O.U.G. nr. 17/2000 și art. 15 din Legea nr. 345/2002, conform cărora obligația de plată a T.V.A. ia naștere la data înregistrării declarației vamale și pentru neplata la termen a datoriei se calculează majorări de întârziere. Verificând cauza, în funcție de motivarea recursurilor, în lumina dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursurile nu sunt fondate. Potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (3) C. vam., când controlul vamal ulterior constată că s-au încălcat reglementările vamale, autoritatea vamală comunică titularului operațiunii comerciale, diferențele în minus de taxe vamale, care urmează a fi achitate în termen de 7 zile de la data comunicării.
Reclamanta a achitat aceste datorii în termenul legal de 7 zile, astfel încât nu trebuie să suporte majorări de întârziere. T.V.A. aferentă, stabilită de organele vamale, a fost achitată de petentă în același termen legal de 7 zile. Cum T.V.A. nu are o existență de sine stătătoare, ea însoțind raportul juridic principal, a fost stabilită de organele de control, o dată cu fixarea taxelor vamale. În acest mod T.V.A. a devenit exigibilă la data expirării celor 7 zile în care titularul operațiunii comerciale trebuia să facă plata taxelor vamale, conform art. 61 alin. (3) C. vam. Dacă plata principală este exigibilă la o anumită dată, plata T.V.A. aferentă nu poate avea o altă dată la care să devină exigibilă.
De altfel, sub aspectul cuantumului, T.V.A. nu avea la ce să se raporteze. T.V.A. este calculată în funcție de cuantumul taxelor vamale și nu este de conceput ca aceasta să fie exigibilă la o dată anterioară datei la care trebuia achitată datoria principală (taxa vamală). Din perspectiva dispozițiilor art. 61 alin. (3) C. vam., taxele vamale fiind achitate în termen și T.V.A. aferentă se impune a fi achitată în același termen legal de 7 zile, astfel încât nu se pot datora majorări de întârziere și penalități. În situația dată se apreciază că nu sunt aplicabile textele legale invocate de recurente, întrucât textul art. 61 alin. (3) C. vam., cuprinde dispoziții derogatorii. Pentru considerentele expuse, recursurile vor fi respinse ca nefondate, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc.
civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 1279 din 29 octombrie 2003, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.