ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2469/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 82 din

27 ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în

dosarul nr. 6208/2004, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea

art. 74 lit. c), raportat la art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.C. la

4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus reținerea și arestarea preventivă de la 21 octombrie 2004 la zi.

S-a constatat prejudiciul integral

acoperit și s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în

proces.

A fost obligat inculpatul la

600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din

oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

București cu nr. 5657/P/2004, înregistrat pe rolul instanței la 2 decembrie

2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.C., pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. proc. pen.

În fapt, s-a reținut că, la

data de 21 octombrie 2004, în jurul orei 10,30, în timp ce inculpatul M.C. se

afla în zona Complexului F., pe str. Sibiu, a observat-o pe partea vătămată

H.C., care purta la gât un lănțișor din aur.

Fiind consumator de droguri

și întrucât nu mai avea bani pentru a și le procura, s-a decis să îi sustragă

părții vătămate lănțișorul de la gât, pe care ulterior, să îl vândă.

În acest scop, venind din

spatele părții vătămate, a împins-o pe aceasta, moment în care, partea vătămată

H.C. s-a dezechilibrat și s-a lovit de o mașină ce era parcată lângă ea, iar

inculpatul M.C. i-a smuls de la gât lănțișorul și a fugit în direcția străzii

B-dul Timișoara.

Atât partea vătămată H.C.,

cât și mama sa, martora H.E. care o însoțea, au început să strige după ajutor.

În momentul săvârșirii

faptei, pe partea cealaltă a străzii se deplasa martorul V.I., care, văzând cum

inculpatul a smuls lănțișorul părții vătămate și auzind strigătele de ajutor

ale celor două femei, a pornit în urmărirea lui. Împreună cu martorul V.I., în

urmărirea inculpatului M.C., au alergat și alte persoane, printre care și

martorul S.I.

Aceștia au reușit să-l

prindă și să-l imobilizeze pe inculpat în apropierea sediului B.C.R. din B-dul

Timișoara, găsind asupra lui și lănțișorul cu cruciuliță smuls părții vătămate.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza declarațiilor părții vătămate,

ale martorilor, proceselor-verbale de constatare și de cercetare la fața

locului, coroborate cu recunoașterea inculpatului și cu dovada privind

restituirea bunului sustras.

Apelul declarat de inculpat

împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr.

128/ A din 21 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

II-a penală.

În termen, inculpatul a

formulat recurs, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei.

Recursul este nefondat.

Analizând probele dosarului

se constată că atât situația de fapt cât și încadrarea juridică dată faptei

săvârșită de inculpat, au fost corect stabilite, iar pedeapsa aplicată

corespunde tuturor criteriilor de individualizarea prevăzute de art. 72 C. pen.

Instanța de fond a avut în

vedere, pe de o parte, periculozitatea socială ridicată a faptei săvârșite,

constând în smulgerea cu violență, într-un loc public, a unui obiect aflat la

gâtul părții vătămate, iar pe de altă parte, situația personală a inculpatului,

sincer și a comis fapta în perioada în care era dependent de droguri. Pedeapsa

a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, prin recunoașterea

circumstanțelor atenuante, așa încât, nu se impune reducerea mai substanțială a

acesteia.

Având în vedere cele de mai

sus, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează

a respinge recursul inculpatului.

Se va computa reținerea și

arestarea preventivă a inculpatului de la 21 octombrie 2004 la zi.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr.

128/ A din 21 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

și Pentru Cauze cu Minori și Familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 21 octombrie 2004

la 13 aprilie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 aprilie 2005.