ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3278/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3776 din 28 noiembrie 2003 a

Judecătoriei Alexandria a fost respinsă ca rămasă fără obiect acțiunea

formulată de Administrația Activităților Comerciale Protecție Socială din

cadrul Consiliului Local al Municipiului Alexandria împotriva pârâtului L.A.S.I.,

având ca obiect obligarea la plata chiriei restante și rezilierea contractului

de închiriere și evacuarea pârâtului din imobilul situat în Alexandria, aceste

din urmă capete de cerere fiind respinse ca nefondate.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că

pârâtul a făcut dovada plății chiriei restante cu chitanța din data de 27

noiembrie 2003, astfel că cererea a rămas fără obiect, iar celelalte solicitări

sunt neîntemeiate.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins

ca nefondat prin decizia nr. 429 din 5 martie 2004 a Curții de Apel București, secția

a III-a civilă.

S-a avut în vedere că prin solicitarea de obligare a

chiriașului la plata chiriei restante, urmată de îndeplinirea acestei obligații,

finalitatea demersului judiciar a fost atinsă, astfel că nu se mai impune și

desființarea contractului de locațiune, cu consecința evacuării locatarului.

Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat

recursul de față, susținând că la data introducerii acțiunii, pârâtul nu

plătise chiria pe 3 luni, astfel că erau îndeplinite condițiile pentru

admiterea cererilor vizând rezilierea contractului de închiriere și evacuare.

Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins

pentru considerentele ce urmează.

De observat în primul rând că recursul nu este

motivat în drept atât cu privire la dispozițiile procedurale în temeiul cărora

a fost încadrat, cât și în ceea ce privește prevederile de drept material care

au fost nesocotite sau aplicate greșit. Dar, această lacună poate fi acoperită,

conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., astfel că recursul de față poate fi

întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul căruia

modificarea unei hotărî se poate cere când aceasta este lipsită de temei legal,

ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Art. 35 din O.U.G. nr. 40/1999 prevede posibilitatea

în anumite situații de a se dispune rezilierea contractului de închiriere,

precum și evacuarea locatarilor, atunci când chiriașul, cu rea credință, nu a

achitat chiria, cel puțin 3 luni consecutive.

Se prevede deci posibilitatea rezilierii contractului

pentru neplata chiriei numai cu condiția dovedirii relei credințe a

chiriașului, reglementare diferită de cea cuprinsă în Legea nr. 114/1996.

Prevederile redate pot fi aplicate și în speță, în

situația în care chiriașul a fost chemat în judecată pentru neplata chiriei pe

o perioadă de 3 luni.

Cum în cauză, este de necontestat că până la

soluționarea cauzei, pârâtul a achitat chiria restantă, și a dovedit cu acte

noi depuse în recurs că a plătit chiria la zi, rezultă că nu subzistă cerințele

textului redat pentru rezilierea contractului. Se are în vedere și că cel în

cauză a justificat plata cu întârziere a chiriei, prin lipsa oricărei surse de

venit.

Așa

fiind, rezultă că instanțele care s-au pronunțat în cauză au făcut o corectă

aplicare a dispozițiilor legale redate, astfel că soluția adoptată este legală

și temeinică.

În

consecință, recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Alexandria

împotriva deciziei nr. 429 din 5 martie 2004 a Curții de Apel București, secția

a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie

2005.