ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5636/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5636/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor penale de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 803 din 14 iunie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5575/2003 al Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite de către inculpații A.F.R. și B.A., din infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.F.R. la o pedeapsă de 2 ani și 3 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă a acestuia de la 12 octombrie 2003 la zi.
În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă a acestuia de la 12 octombrie 2003 la zi.
S-a luat act că partea vătămată B.A.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La sfârșitul lunii septembrie 2003, partea vătămată B.A.D. în vârstă de 16 ani și 11 luni,, în timp ce se afla în București, a fost răpită de pe stradă de numiții S. și R. A fost dusă într-un imobil, unde a fost obligată să întrețină relații sexuale cu cei doi, după care aceștia au vândut-o cu suma de 300 dolari S.U.A. numiților N. și L. Aceștia din urmă au ținut-o într-un imobil situat pe str. Ștefan Furtună și au obligat-o să se prostitueze.
În aceeași perioadă, inculpatul A.F.R. dorea să cumpere o fată, pe care să o exploateze prin practicarea prostituției. În acest sens, la data de 6 octombrie 2003, inculpatul A.F.R. a discutat cu mai mulți prieteni într-un C.I. din Piața Amzei și a fost pus în legătură cu numitul L., de față la discuții fiind și inculpatul B.A.
Conform înțelegerii intervenite, inculpatul A.F.R. urma să cumpere o fată de la numitul L., iar coinculpatul B.A. să o găzduiască în locuința sa din Calea Victoriei în vederea practicării prostituției.
În aceeași zi, în jurul orelor 16,00, inculpatul A.F.R. a cumpărat-o pe partea vătămată B.A. de la numitul L., dându-i în schimb un telefon mobil și suma 50 dolari S.U.A., rămânând să-i mai remită ulterior încă 50 dolari S.U.A.
Partea vătămată a fost dusă de inculpatul A.F.R. la locuința inculpatului B.A., unde cei doi i-au adus la cunoștință faptul că trebuie să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați, până când inculpatul A.F.R. își va recupera suma de bani pe care a plătit-o pentru a o cumpăra.
Partea vătămată a stat în locuința inculpatului B.A. în perioada 6 - 11 octombrie 2003 și a întreținut relații sexuale cu numitul C.C., prieten cu inculpatul A.F.R., cu numitul A.F.R. Bogdan, fratele inculpatului A.F.R. și cu inculpatul B.A.
Inițial, partea vătămată le-a spus inculpaților că are 19 ani, dar după 2 zile i-a mărturisit inculpatului B.A. că are numai 16 ani. În data de 8 sau 9 octombrie 2003, numita S.M., concubina inculpatului A.F.R., i-a adus părții vătămate mai multe articole de îmbrăcăminte, ocazie cu care a constatat că aceasta este însărcinată.
Înștiințându-i pe cei doi inculpați, aceștia au luat hotărârea de a o da înapoi pe partea vătămată celui de la care o cumpăraseră.
Pentru că nu mai dorea să se întoarcă în imobilul din str. Ștefan Furtună, la data de 11 octombrie 2003, în jurul orelor 18,00, partea vătămată B.A. a deschis un geam de la mansardă și i-a cerut ajutorul numitului D.C.
Acesta a anunțat organele de poliție, care s-au deplasat la adresa din strada Calea Victoriei și au spart ușa de la intrarea în locuința inculpatului B.A., unde au găsit-o pe partea vătămată B.A.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații A.F.R. și B.A.
Parchetul a solicitat majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților.
Aceștia, dimpotrivă, în apelurile promovate, au solicitat redozarea sancțiunilor aplicate, în sensul reducerii cuantumului acestora, în raport de datele care caracterizează persoana lor.
Prin decizia penală nr. 641 din 7 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 2763/2004, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații A.F.R. și B.A.
A fost dedusă arestarea preventivă a ambilor inculpați de la 12 octombrie 2003 la zi și a fost menținută starea de arest a acestora.
Au fost obligați ambii inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:
- inculpatul A.F.R. la plata sumei de 500.000 lei;
- inculpatul B.A. la plata sumei de 900.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii în termen legal, au declarat recurs inculpații A.F.R. și B.A.
La termenul din data de 1 noiembrie 2004, acordat pentru judecarea recursului, inculpatul A.F.R. personal și prin apărătorul desemnat din oficiu, a declarat că înțelege să-și retragă recursul formulat.
Inculpatul B.A., prin apărătorul desemnat din oficiu, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., respectiv a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată, apreciind că individualizarea făcută de instanțele anterioare este greșită.
Înalta Curte examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385
9
alin. (3) și art. 385
6
alin. (1) C. proc. pen., constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 385
4
alin. (2) teza II C. proc. pen., raportate la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor în fața instanței de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat.
Având în vedere manifestarea de voință a inculpatului A.F.R. făcută în conformitate cu dispozițiile legale mai sus enunțate, Înalta Curte va lua act de retragerea recursului declarat de acesta.
Totodată, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut, în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de către aceștia încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72
C. pen.
Astfel, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de trafic de persoane, modul de acționare și împrejurările comiterii faptei, precum și conduita sinceră a inculpaților, care se află la primul impact cu legea penală.
Nu se constată temeiuri pentru a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea inculpaților de către instanța de fond, o pedeapsă într-un cuantum mai redus nefiind aptă a îndeplini funcțiile și a realiza scopul pedepsei, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită și al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp.
Aceste infracțiuni de o amploare deosebită aduc atingere, uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei, și chiar sănătății acesteia, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.
În atari condiții, a reduce pedeapsa pentru autorul unei asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și la scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției.
În plus, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar creea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 641 din 7 septembrie 2004 a
c
urții de Apel București, secția I penală.
Potrivit art. 385
17
alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 octombrie 2003 la 1 noiembrie 2004.
Va lua act de declarația inculpatului A.F.R. de retragerea recursului formulat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați să plătească sumele de câte 1.600.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400.000 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
B.A.
împotriva deciziei penale nr. 641 din 7 septembrie 2004 a
c
urții de Apel București, secția I penală.
d
educe din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 octombrie 2003 la 1 noiembrie 2004.
Ia act de declarația inculpatului A.F.R. de retragerea recursului formulat.
o
bligă recurenții inculpați să plătească sumele de câte 1.600.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400.000 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 noiembrie 2004.