ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.05.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3416/2005

HOTĂRÂRE
31.05.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3416/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 16 iulie 2003, reclamantul S.D. a chemat în judecată Ministerul

Administrației și Internelor - Direcția Generală de Evidență Informatizată a

Persoanei, solicitând anularea dispoziției nr. 9/580 din 7 iunie 2003, prin

care s-a dispus destituirea sa din funcția publică de agent principal de

poliție și obligarea pârâtei la reîncadrarea sa în funcția publică deținută și

la plata drepturilor salariale cuvenite.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că măsura dispusă este nejustificată, nefiind dovedită

săvârșirea abaterii disciplinare reținute în sarcină.

Prin sentința civilă nr. 1394

din 20 noiembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea, a dispus anularea dispoziției și obligarea

pârâtei să-l reîncadreze pe reclamant în funcția publică deținută, să-i achite

salariul corespunzător, începând cu 9 iunie 2003 și să-i recunoască toate

drepturile izvorâte din raporturile de muncă.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că din declarațiile martorilor M.I. și P.C. nu se

poate reține în sarcina reclamantului, săvârșirea vreunei abateri disciplinare

care să atragă sancțiunea disciplinară corespunzătoare, care să-l facă

incompatibil cu funcția deținută.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de

Evidență Informatizată a Persoanei, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, pârâta a arătat că

sancțiunea destituirii din funcție a fost aplicată în raport cu întreaga

activitate desfășurată de reclamant, care în perioada mai 1998 - octombrie 2001

a comis mai multe abateri disciplinare, pentru care a fost sancționat cu

avertisment sau mustrare scrisă, iar în ziua de 7 mai 2003 a primit 20 de Euro,

pentru a facilita unei persoane, eliberarea cu prioritate a actului de

identitate.

Recursul este fondat.

La dosarul cauzei nu s-au

depus decât procesul-verbal și încheierea Consiliului Superior de Disciplină al

Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, acte datate 6 iunie

2003, cu propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare a suspendării din

funcție a reclamantului, pârâta refuzând să comunice celelalte înscrisuri care

au stat la baza emiterii dispoziției atacate, invocând caracterul lor secret și

aplicabilitatea prevederilor art. 173 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În aceste împrejurări,

instanța a reținut situația de fapt, pe baza declarațiilor date de cei 2

martori propuși de reclamant.

În recurs, s-au depus ca

acte noi, sentința penală nr. 120/2003, a Tribunalului Sălaj și decizia penală nr.

348/2004, a Curții de Apel Cluj, din care rezultă că S.D. a fost condamnat

definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 7 din Legea nr. 309/2003

și art. 2 din O.U.G. nr. 112/2001, reținându-i-se în sarcină, faptul că a făcut

parte dintr-un grup infracțional organizat, având ca obiect traficul de imigranți.

Hotărârile judecătorești au

reținut că S.D. a efectuat 10 transferuri de imigranți, în țări din spațiul

Schengen, încasând în total suma de 800 Euro.

În aceste împrejurări,

Curtea constată că au încetat raporturile de serviciu ale reclamantului,

potrivit art. 69 lit. i) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului,

astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 89/2003.

În raport cu aplicabilitatea

dispozițiilor legale sus-menționate, Curtea nu va mai analiza și criticile

cuprinse în motivele de recurs scrise, urmând a admite calea de atac și a casa

sentința, în sensul respingerii acțiunii.

Admite recursul declarat de

Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 1394 din

20 noiembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și

pe fond, respinge acțiunea formulată de S.D.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 mai 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1677/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 noiembrie 2003, reclamantul C.C. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Gene
ÎCCJ 2008-05-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1995/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 28 noiembrie 2003 pe rolul Tribunalului București, reclamantul N.A.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I.G.
ÎCCJ 2005-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1620/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 110/2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acțiunea formulată de reclamantul G.M. împotriva pârâtului Ministerului Administraț
ÎCCJ 2005-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1619/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 110/2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acțiunea formulată de reclamantul P.G., împotriva pârâtului Ministerul Administrați
ÎCCJ 2005-03-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1678/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 14 noiembrie 2003, reclamantul T.V. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de
Sursă