ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1085/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 796

din 11 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, au

fost condamnați la câte trei ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 din

Legea nr. 78/2000, recurentul inculpat C.E.I. și inculpatul G.D.

Conform art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților

pe durata termenului de încercare de cinci ani, stabilit potrivit dispozițiilor

art. 82 C. pen., și s-a atras atenția acestora asupra dispozițiilor art. 359 C.

proc. pen.

În baza art. 65 C. pen., li

s-au interzis inculpaților drepturile, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o perioadă de trei ani.

În temeiul art. 118 lit. d)

C. pen., a fost confiscată de la inculpatul G.D. suma de 100.000 lei.

Inculpații au fost obligați

la câte 2.000.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Instanța de fond a reținut

că, în ziua de 20 decembrie 2000, S.F. a cumpărat mai multe cartușe de țigări

din complexul comercial R., iar la ieșire acesta a fost oprit de inculpatul

G.D., plutonier în cadrul secției 20 Poliție și C.E.I., sergent major în cadrul

aceleiași secții de poliție.

Cei doi subofițeri i-au

cerut martorului S.F. să le prezinte actele de identitate și facturi sau alte

documente justificative pentru marfa pe care o avea asupra sa. Întrucât nu

poseda acte justificative pentru țigările cumpărate, inculpații l-au invitat pe

martor la sediul secției 20 Poliție în vederea clarificării situației.

În drum spre secție,

constată prima instanță, inculpații s-au oprit împreună cu S.F. în curtea

liceului Tehnometal unde G.D. i-a pretins acestuia jumătate din marfă pentru

a-l lăsa să plece, în prezența inculpatului C.E.I.

După mai multe rugăminți,

inculpații au acceptat cinci cartușe de țigări Kent și 100.000 lei, bunuri pe

care le-a primit G.D.

Tribunalul a mai reținut că,

ulterior, inculpații s-au deplasat la două magazine situate pe străzile Ceahlău

și Flămânda unde G.D., însoțit de C.E.I. a vândut țigările cu suma de 150.000

lei cartușul.

Astfel, 4 cartușe de țigări

Kent au fost vândute martorului C.I., asociat la A.F. C., în schimbul sumei de

600.000 lei, iar un cartuș, martorului P.O., asociat la A.F. P. și O., pentru

suma de 150.000 lei. Aceste țigări au fost predate de martori organelor de

poliție și au fost restituite denunțătorului S.F.

Sumele de 600.000 lei și

respectiv 150.000 lei au fost găsite asupra inculpaților care au primit fiecare

jumătate din banii obținuți și restituite martorilor C.I. și P.O.

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 664/ A din 13 septembrie 2004, a

admis apelurile declarate de P.N.A. și de inculpatul C.E.I. împotriva sentinței

primei instanțe, pe care a desființat-o în parte și rejudecând cauza a înlăturat

dispozițiile art. 118 lit. d) C. pen., față de inculpatul G.D.

În baza art. 65 C. pen.,

Curtea a interzis inculpaților exercitarea funcției de care aceștia s-au

folosit la comiterea infracțiunii, pe o durată de trei ani, conform art. 64

lit. c) C. pen.

Instanța de apel a redus

pedeapsa aplicată inculpatului C.E.I. de la 3 ani la 2 ani închisoare prin

reținerea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen., a redus termenul de

încercare la 4 ani, menționând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul C.E.I., care invocând cazul de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., a solicitat achitarea sa în baza

art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7

din Legea nr. 78/2000. Recurentul a susținut că nu a existat nici un fel de

acord între el și inculpatul G.D. sau cu denunțătorul S.F., privind primirea,

ulterioară sau pe loc, a unor foloase. Împrejurarea că după ce au fost vândute

țigările, el a primit o parte din bani nu are relevanță sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de luare de mită datorită momentului în care a avut loc.

Acceptarea acestei situații nu s-a datorat acordului său față de fapta săvârșită

de plutonierul G.D., care era mai mare în grad, ci urmare a conjuncturii în

care s-a aflat și a faptului că era recent angajat în poliție. Deoarece în

speță, latura subiectivă nu se manifestă sub forma intenției directe nu se

poate reține în sarcina sa infracțiunea de luare de mită, susține recurentul

inculpat.

Examinând recursul, Înalta

Curte constată că este nefondat.

Instanțele au reținut o

reală situație de fapt, prezentată pe larg în considerentele hotărârilor

atacate, iar încadrarea juridică este legală.

Apărarea recurentului

inculpat, în sensul că nu a pretins și primit de la denunțătorul S.F. cele 5

cartușe de țigări și suma de 100.000 lei și că cel care le-a pretins a fost

inculpatul G.D., corect a fost înlăturată, nefiind de natură a determina

achitarea sa.

C.E.I., sergent major în

cadrul secției 20 Poliție și coinculpatul G.D., plutonier la aceeași secție, au

controlat împreună pe denunțătorul S.F., la ieșirea din complexul comercial,

recurentul fiind prezent pe tot parcursul acestei acțiuni și deși martorul nu

poseda facturi pentru țigări, nu a luat măsuri de sancționare contravențională,

deși avea atribuții în acest sens. Chiar dacă inițiativa de a pretinde

cartușele de țigări și banii de la S.F. a avut-o inculpatul G.D., recurentul

inculpat a acceptat această situație, a vândut împreună cu acesta țigările

martorilor C.I. și P.O. și au împărțit banii obținuți.

Este adevărat că inculpatul

C.E.I. a avut o contribuție mai redusă la săvârșirea faptei, dar aceasta s-a

reflectat la stabilirea pedepsei aplicate, instanța de apel reținând corect în

favoarea recurentului circumstanțele atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen. și

a redus pedeapsa la 2 ani închisoare, iar termenul de încercare la 4 ani.

În consecință, pentru

considerentele expuse, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul declarat de inculpatul C.E.I., va fi respins ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 1.200.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.E.I. împotriva deciziei penale nr. 664 din 13

septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 februarie 2005.