ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.05.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1590/2004

HOTĂRÂRE
04.05.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1590/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Sesizată cu acțiunea

reclamantei SC A SA, prin care solicită obligarea pârâtei SC R. SRL, la plata

sumei de 15.126.712.090 lei reprezentând contravaloarea îngrășămintelor chimice

livrate și neachitate, a sumei de 8.064.975.690 lei reprezentând dobânzi

calculate de la 24 noiembrie 2002 și a sumei de 256.561.878 lei reprezentând

cheltuieli de judecată, secția comercială și de contencios administrativ a

Curții de Apel Târgu-Mureș, prin sentința nr. 327 pronunțată la 14 octombrie

2002 a respins-o ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că pretențiile reclamantei, bazate pe contractul nr.

287/ C din 8 ianuarie 1999, contract de custodie prin care se stipula livrarea

mărfurilor în custodie și plata prețului după și în măsura vinderii acestora,

au fost satisfăcute în întregime.

Pretențiile legate de

livrările ulterioare datei de 22 februarie 1999, nu fac obiectul litigiului,

după această dată livrările făcute în baza contractului sus-amintit fiind

sistate, iar cele existente aparțin altei convenții.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate constând în aceea

că natura relațiilor dintre părți a fost greșit interpretată ca decurgând

dintr-un contract de custodie până la 22 februarie 1999, iar ulterior dintr-un

contract de vânzare-cumpărare, contractul din 8 ianuarie 1999. Nici o dovadă de

la dosar nu îndreptățește această concluzie a instanței, livrările fiind

efectuate numai în baza contractului de custodie (8 ianuarie 1999).

Se apreciază că instanța a

respins în mod greșit o probă cu expertiză, care, evaluând datele la care se

face referire cu prilejul fiecărei livrări, ar fi putut stabili temeiul acestor

furnizări și dacă ele aparțin sau nu obiectului litigiului.

Prin întâmpinare, pârâta, în

afara combaterii celor susținute de recurentă, a solicitat instanței să

pronunțe anularea recursului pentru că nu au fost indicate temeiurile juridice

ale motivelor de recurs invocate.

Susținerea urmează a fi

înlăturată, nulitatea prevăzută de art. 306 C. proc. civ., nedecurgând din

simpla neindicare a textului de lege pe baza căruia se formulează critica,

soluția decurgând și din aliniatul final al art. 306 C. proc. civ., pe lângă

faptul că legea impune doar invocarea unui motiv de recurs prevăzut de lege, nu

și indicarea textului acestuia.

În speță, motivele de recurs

invocate de parte pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 8 și 10 C.

proc. civ.

Într-adevăr, recurenta

susține că instanța a apreciat greșit temeiul în baza căruia s-au făcut

livrările de îngrășăminte chimice, interpretând greșit natura juridică a

acestora.

Susținerea, combătută de

partea adversă, rămâne la nivelul unei simple afirmații, situația reală

neputând fi reliefată fără o expertiză care să aibă ca obiectiv analiza

temeiului fiecărei livrări de marfă.

Reclamanta a cerut instanței

să se administreze această probă, indicând și obiectivele expertizei, printre

care figurează și cele de mai sus.

Instanța, la 30 septembrie

2002, a respins cererea reclamantei fără nici o motivare, ceea ce echivalează

cu o repronunțare asupra mijlocului de apărare invocat de parte, cu o lezare a

dreptului său de apărare, pe lângă faptul că proba era hotărâtoare pentru

stabilirea corectă a situației de fapt.

Așa fiind, recursul

reclamantei urmează a fi admis în baza art. 312 și art. 313 C. proc. civ., casându-se

hotărârea atacată și trimițându-se dosarul Tribunalului Mureș, competent să

judece în primă instanță, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Respinge excepția nulității

recursului ridicată de intimată.

Admite recursul declarat de

reclamanta SC A SA Târgu-Mureș, împotriva sentinței nr. 327 din 14 octombrie

2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza la Tribunalul Mureș

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 4 mai 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1490/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1582 din 23 noiembrie 2000, Tribunalul Mureș a respins, ca prescrisă, acțiunea formulată de reclamanta SC C.I SRL, cu sediul în S
ÎCCJ 2003-06-18
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3100/2003
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 11 august 2000, reclamanta SC C.C. Mureș SA Târgu Mureș, a solicitat obligarea pârâtului T.I. la pla
ÎCCJ 2003-11-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4282/2003
la sediul reclamantei părțile au declarat că aceasta nu a dat nici un rezultat. Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamanta, criticând hotărârea pronunțată de această instanță în baza dispozițiilor art. 304 pct. 7, 9 și 1
ÎCCJ 2003-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1675/2003
raport cu actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la casarea deciziei recurate, în speță, nefiind îndeplinită nici una din situațiile prevăzute de art. 304 C. proc.
ÎCCJ 2003-07-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3378/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Mureș, prin sentința civilă 2088 din 16 decembrie 1999, a anulat, ca insuficient timbrată, acțiunea introdusă de reclamanta SC S.E. SA Târgu-Mu
Sursă