ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8782/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 iulie 2003, la Curtea de Apel Pitești, reclamanta Asociația de Proprietari M. Pitești a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea H.G. nr. 447/2002 în ceea ce privește trecerea în domeniul public a suprafeței de 400 mp, situată între strada V. și Bulevardul R., Pitești. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că suprafața de 400 mp aparține proprietarilor apartamentelor situate în acel perimetru și a fost inclusă în mod nelegal în domeniul public, printr-o notă de inventar, întocmită de Consiliul Local Pitești și însoțită de pârât, fără a fi comunicată și asociației.

Menționează, totodată, că Prefectul județului Argeș a întocmit acte de proprietate în beneficiul proprietarilor apartamentelor, atribuindu-le fiecăruia, suprafața de 20 mp, ca teren aferent imobilului, anterior H.G. nr. 447/2002. Prin sentința nr. 295/F/C din 3 decembrie 2003, Curtea de Apel Pitești a admis excepția de tardivitate a acțiunii invocată de pârât, a respins acțiunea reclamantei și a admis cererea de intervenție formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut în esență că au fost încălcate dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, în sensul că înainte de a se cere anularea actului administrativ sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, autorității emitente, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului sau de la expirarea termenului de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective.

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Asociația de Proprietari M., criticând-o pentru nelegalitate. În motivarea recursului, recurenta a susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, întrucât comunicarea Guvernului României, referitor la plângerea recurentei împotriva H.G. nr. 447/2002, s-a făcut la 23 iunie 2003, iar acțiunea s-a introdus la instanță la data de 22 iulie 2003, înlăuntrul termenului de 30 de zile. Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele de recurs invocate, în raport cu probele administrate, sentința criticată și dispozițiile legale aplicabile în materie, având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc.

civ., va admite recursul declarat, va casa sentința atacată și în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc”. Instanța de fond a respins, însă, acțiunea reclamantului și a admis excepția tardivității introducerii acesteia, fără a avea un probatoriu complet care să lămurească pe deplin tardivitatea introducerii plângerii prealabile, atât față de organul administrativ central, cât și la instanță, raportat la art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Instanța de trimitere urmează să dispună suplimentarea probatoriului, în sensul ca Asociația de Proprietari M. Pitești să depună documentația completă, respectiv cererea înregistrată cu data expres precizată, pe care s-a întemeiat răspunsul Guvernului României, înregistrat sub nr. 15 B/CA/1016 din 17 iunie 2003. În funcție de acest document urmează ca instanța de fond să se pronunțe expres cu privire la tardivitatea introducerii plângerii prealabile la organul administrativ, raportat la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. De asemenea, urmează ca instanța de fond să se pronunțe și pe tardivitatea introducerii acțiunii la instanță, în funcție de data publicării H.G. nr. 447/2002 și de data când Guvernul României a comunicat reclamantei, menținerea actului administrativ, ca temeinic și legal, în raport cu art. 5 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.

Se va mai avea în vedere și data la care reclamantul a luat cunoștință de anexele în care este prevăzută suprafața de teren de 400 mp care face obiectul litigiului, acestea nefiind publicate în cuprinsul H.G. nr. 447/2002. Ca atare, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., se va casa sentința recurată și se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Asociația de Proprietari M. Pitești împotriva sentinței nr. 295 din 3 decembrie 2003 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2004.