ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3526/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Hunedoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2775 din 6

noiembrie 2003, a admis acțiunea reclamantei S.N.P. P.E.T. SA București, sucursala

P.E. Hunedoara Deva și a obligat pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA, sucursala Timișoara,

la plata sumei de 76.132.196 lei, reprezentând contravaloarea a 4.400 kg

motorină, precum și la 6.086.352 lei cheltuieli de judecată.

Prima instanță, în considerentele

sentinței formulate, a reținut că pârâta S.N.P. P.E.T. SA București, sucursala P.B.Z.,

a expediat reclamantei, pentru depozitul P.E. Vulcan, motorină, transportul

fiind efectuat cu două vagoane de către pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala

Timișoara.

S-a procedat la cântărirea motorinei

la destinație, în prezența comisiei constituită în acest scop, constatându-se

lipsă 4.400 kg, față de avizele de expediție și documentele de transport.

Potrivit art. 32 din Regulamentul de

Transport C.F.R. – calea ferată este răspunzătoare de pierderea sau avariile

mărfii din momentul acceptării la transport și până la eliberare.

Cât privește cuantumul

despăgubirilor solicitate, s-a reținut că reclamanta, pe lângă prețul de

producție, în cuantum de 28.424.400 lei și de taxele de transport, în sumă de

1.628.000 lei, recunoscută de cărăuș, a făcut dovada că a mai achitat T.V.A.,

accize și taxele pentru fondul drumurilor și fondul special – în sumă totală de

46.075.796 lei, conform notei contabile, prin care s-au constituit datoriile

către bugetul statului, aferente cantității de motorină, constatată lipsă.

Instanța de fond a reținut că pârâta

S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Timișoara, în calitate de cărăuș are culpă

pentru prejudiciul cauzat, întrucât aceasta a luat în primire, spre transport,

vagoanele fără obiecțiuni din punct de vedere tehnic și comercial.

S-a respins acțiunea împotriva

pârâtelor SC P.E.T. SA Ploiești și S.N.P. P.E.T. SA, sucursala P.B.Z. Brazi.

Prin decizia civilă nr. 32 din 13

februarie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis apelul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala

Timișoara, împotriva hotărârii instanței de fond, pe care a schimbat-o în

parte, în sensul că stabilește obligația de plată la 47.703.796 lei

reprezentând contravaloarea a 4.400 kg motorină, rămasă neachitată din valoarea

totală de 76.132.196 lei. Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a pronunța această decizie,

instanța de apel a reținut că pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala

Timișoara, a achitat în timpul procesului suma de 28.428.400 lei, rămânând

neachitată diferența.

Împotriva menționatei decizii,

aceiași pârâtă a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură

civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în

concluzie, admiterea recursului, modificarea deciziei, iar pe fond respingerea

acțiunii reclamantei.

În criticile formulate, recurenta-pârâtă

susține, în esență, că, în mod greșit, a fost obligată societatea sa la plata

sumei de 47.703.796 lei, că această sumă reprezintă taxa de drum, T.V.A. și

accize și nu contravaloarea combustibilului lipsă, care a fost achitată,

respectiv, suma de 28.428.400 lei.

Că, potrivit prevederilor art. 85.2

din Regulamentul de transport C.F.R., aprobat prin O.G. nr. 41/1997, în caz de

pierdere totală sau parțială a mărfii, calea ferată trebuia să plătească o

despăgubire calculată după factura de cumpărare a mărfii, excluzând alte daune-interese.

Recurenta-pârâtă mai susține că

înscrierea în factură de către reclamantă, care nu este nici producător, nici

procesor de produse petroliere, a unor sume ce ar reprezenta accize, T.V.A. și

taxa de drum, apare ca nelegală, având în vedere precizările Ministerului Finanțelor

Publice, referitoare la O.G. nr. 27/2000 și O.U.G. nr. 209/2000, precum și

faptul că reclamanta nici nu a făcut dovada achitării către buget a acestor

sume.

Curtea, examinând legalitatea și

temeinicia deciziei recurate, în raport cu criticile formulate, constată că

recursul pârâtei este nefondat.

În ceea ce privesc criticile

referitoare la fondul litigiului, se reține că recurenta-pârâtă a luat în

primire vagoanele de la unitatea furnizoare fără obiecțiuni, confirmând astfel,

prin semnătura și ștampila aplicate pe documentele de transport de către

prepușii săi din stația C.F.R. de expediție, că vagoanele au fost

corespunzătoare din punct de vedere tehnic și comercial.

La destinație vagoanele, conform documentelor

de recepție, au ajuns fără raport de eveniment, întocmit de comisia de

recepție, cu lipsuri cantitative în conținut, respectiv, 4.400 kg benzină,

situație față de care legal instanțele au stabilit culpa cărăușului, în raport cu

art. 82.1 din Regulamentul de transport.

Susținerea recurentei-pârâte că nu

ar datora suma de 47.703.796 lei, deoarece diferența cerută până la concurența

sumei solicitate inițial prin acțiune, pe considerentul că intimata nu a

dovedit că această sumă a fost virată la bugetul statului ca și T.V.A., accize

și taxă de transport, care a fost achitată de predător, nu poate fi primită.

Potrivit art. 85.2 din Regulamentul

C.F.R., despăgubirile C.F.R. se plătesc la prețul curent al mărfii, unde, în

afară de prețul de producție, potrivit O.G. nr. 27/2000 și 321/1992, sunt datorate

și sumele reprezentând T.V.A. și accize, iar în raport cu dispozițiile Legii nr.

18/1996, modificată prin O.G. nr. 10/1999, impozitele și taxele se virează la

stat de producător.

Așa fiind, recursul declarat este

nefondat, conform art. 312 pct. 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de pârâta

S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Timișoara, împotriva deciziei nr. 32 din 13

februarie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 12 octombrie 2004.