ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1111/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 ianuarie

2005, Curtea de Apel Galați a menținut măsura arestării preventive a

inculpatului G.A.M., dispusă prin mandatul de arestare preventiv nr. 96 din 28

iulie 2004 al Tribunalului Galați, considerând că nu au dispărut temeiurile ce

au impus luarea acesteia.

S-a reținut în sarcina

inculpatului că la 4 iulie 2003, pe fondul unui conflict spontan cu partea

vătămată T.V., l-a lovit pe acesta cu cuțitul în zona abdomenului, producându-i

leziuni ce i-au pus viața în pericol.

Prin sentința penală nr. 566

din 26 noiembrie 2004, Tribunalul Galați l-a condamnat la 7-6 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 –

art. 175 lit. i) C. pen. și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

640 lit. b) și e) C. pen. și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută

de art. 1

1

pct. 1 din Legea nr. 61/1991, urmând ca inculpatul să

execute urmare aplicării unui spor de o lună, 7 ani și 7 luni închisoare.

S-a menținut starea de arest

și s-a dedus prevenția de la 27 iulie 2004 la zi.

La termenul de judecată a

apelului, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive,

Curtea de Apel a dispus menținerea arestării, fiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 160

b

C. proc. pen.

Împotriva încheierii,

inculpatul a declarat recurs, considerând că se impune punerea sa în libertate,

fără a motiva susținerea.

Recursul nu este fondat.

Inculpatul G.A.M. a fost

condamnat la 7 ani și 7 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

tentativă la omor calificat, iar măsura arestării s-a dispus în baza art. 148

lit. b) C. proc. pen., pedeapsă prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani

închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea

publică.

Temeiurile nu au dispărut și

nici nu au apărut altele care să justifice revocarea măsurii arestării

preventive, cu atât mai mult cu cât și prima instanță a dispus condamnarea sa.

Recursul fiind fondat, va fi

respins ca atare, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

iar inculpatul obligat la cheltuieli conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul G.A.M. împotriva încheierii din 24 ianuarie 2005

pronunțată de Curtea de apel Galați, în dosarul nr. 63/2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 februarie 2005.