ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1255/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 329

din 19 aprilie 2004, Tribunalul Timiș a respins plângerea petiționarei W.M.

împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale nr. 626 din 19 august 2003

a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, privindu-l pe agentul principal de

poliție O.M. din cadrul I.P.J. Timiș, secția 3 Poliție, sub aspectul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.

Împotriva acestei rezoluții,

petenta W.M. a formulat plângere, criticând-o pentru netemeinicie.

Prim procurorul Parchetului

de pe lângă Tribunalul Timiș pe baza probelor administrate în cauză a constatat

că agentul principal de poliție O.M. respectându-și obligațiile de serviciu, a

amendat-o pe petiționară pentru tulburarea liniștii locatarilor din imobilul în

care domiciliază. În aceste condiții i s-a respins plângerea ca neîntemeiată.

Împotriva acestor soluții,

potrivit art. 278

1

C. proc. pen., petenta a introdus plângere la

instanță și care face obiectul dosarului de față.

Examinând dosarul nr.

626/P/2003, precum și dosarul nr. P/417/2003 al I.P.J. Timiș, instanța a

constatat că plângerea este neîntemeiată, rezoluția de neîncepere a urmăririi

penale dată de procuror este legală astfel că în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă plângerea împotriva rezoluției

nr. 626/P/2003, de neîncepere a urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs petenta care a solicitat admiterea plângerii formulate.

Curtea de Apel Timișoara,

prin decizia penală nr. 1186/ R din 8 decembrie 2004 a respins, ca nefondat,

recursul declarat de petenta W.M. împotriva sentinței penale nr. 329 din 19

aprilie 2004 a Tribunalului Timiș.

Petiționara nemulțumită și

de această hotărâre, declară pentru a doua oară recurs, respectiv recursul de

față împotriva deciziei penale nr. 1186/ R din 8 decembrie 2004 a Curții de

Apel Timișoara, deși această hotărâre este definitivă, iar legea procesual

penală în vigoare, nu cunoaște drept cale de atac ordinară, recursul la recurs.

În aceste condiții, urmează

ca recursul de față, să fie respins, ca inadmisibil, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Se vor aplica și prevederile

art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de petiționara W.M. împotriva deciziei penale nr. 1186/ P din

8 decembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă petiționara la plata

sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 februarie 2005.