ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5677/2004

Asupra contestației de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 9 decembrie 2003, înregistrată la nr. 3565, contestatorul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin reprezentanții săi legali, a solicitat în contradictoriu cu intimata, SC R. SA, anularea deciziei nr. 4671, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. 972/2002, pentru motivul prevăzut de art. 318 C. proc. civ. În motivarea contestației în anulare s-a arătat că dezlegarea dată de instanța de recurs excepției prescripției dreptului material la acțiune este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât cursul prescripției a fost întrerupt prin efectul recunoașterii este către pârâtă a dreptului pretins și achitării unei părți din suma datorată.

În vederea soluționării acestei cereri s-a atașat dosarul secției comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 792/2002, în care s-a pronunțat decizia a cărei anulare se solicită, prin care s-a admis recursul apelantei-pârâte SC R. SA, s-a modificat decizia nr. 1520, pronunțată la data de 5 decembrie 2001 de secția a V-a comercială a Curții de Apel București, ‚în sensul că s-a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței nr. 1624, pronunțată de secția comercială a Tribunalului București la data de 1 martie 2001, pe care a schimbat-o, în tot, respingând acțiunea reclamantului Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind prescrisă. Este de observat că prin prezenta contestație în anulare a fost vizat primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc.

civ., în conformitate cu care hotărârile instanțelor de recurs poate fi atacată, pe această cale, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale eronate. Cum contestația în anulare este o cale extraordinară de atac creată de lege dacă pentru remedierea unei greșeli formale în legătură cu examinarea recursului, iar nu pentru reformarea unei greșeli de fond și cum aspectul indicat de contestator a fi greșeală materială se referă la o greșeală de judecată legată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor cuprinse în Decretul nr. 167/2958, referitoare la cauzele de întrerupere a prescripției extintive, Curtea apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea acestei cereri, știut fiind că legiuitorul nu a urmărit prin această cale de atac specială să deschidă părților posibilitatea recursului la recurs.

Așa fiind, pentru considerentele arătate, constatând că, în speță, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare îndreptată împotriva deciziei nr. 4671, pronunțată la data de 26 noiembrie 2003, în dosarul nr. 972/2002 de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei nr. 4671 din 26 noiembrie 2003, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 decembrie 2004