ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2707/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1060 din 27 august 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost condamnat, printre alții, inculpatul C.F. la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. Conform art. 65 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 4 ani, după executarea pedepsei principale. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus perioada arestării preventive cu începere de la 22 februarie 2004 la zi. Conform art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpat cantitate de 1,40 grame heroină în amestec cu cofeină și sumele de 100 dolari S.U.A.

și 5.000.000 lei. Prin aceeași sentință a mai fost condamnat și inculpatul D.A. la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 16 din aceeași lege. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: La data de 19 februarie 2004 a înregistrat la D.G.P.M.B. – Serviciul de combatere a criminalității și antidrog, denunțul D.C., cu privire la faptul că aceasta fiind consumatoare de droguri, începând cu luna ianuarie 2004, a cumpărat heroină cu prețul de 300.000 lei doza de la inculpatul D.A.

zis „T.”, precizând că, în mod obișnuit, îl contactează telefonic. Denunțătoarea l-a recunoscut după fotografie pe D.A., ca fiind persoana de la care cumpăra drogurile, așa cum rezultă din procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere și a fost de acord să colaboreze cu organele de poliție pentru prinderea în flagrant a inculpatului, punând în acest scop la dispoziția polițiștilor suma de 1.000.000 lei, formată din bancnote în valoare de 500.00 lei și 100.000 lei, seriile acestora fiind consemnate într-un proces-verbal. Astfel, la data de 21 februarie 2004, C.D. i-a telefonat inculpatului D.A. și i-a cerut să-i vândă cinci doze de heroină, stabilind ca loc de întâlnire parterul unui bloc din Cartierul Crângași.

În aceeași zi, în jurul orei 15,30, sub supravegherea organelor de poliție, martora s-a întâlnit cu inculpatul D.A. și la propunerea acestuia, cei doi s-au deplasat într-un bar din apropiere, ocazie cu care inculpatul i-a vândut o doză de heroină, primind suma de 300.000 lei, moment în care au intervenit organele de poliție, care l-au imobilizat pe inculpat. La percheziția corporală efectuată asupra inculpatului, în prezența unui martor asistent, au fost găsite 18 pungulițe din celofan, în interiorul cărora se afla un praf de culoare maronie, un telefon mobil și suma de 850.000 lei, printre care și trei bancnote de 100.000 lei, ale căror serii corespundeau celor consemnate anterior în procesul-verbal.

Pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, inculpatul D.A. a fost de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală, în vederea identificării și tragerii la răspundere penală a unor traficanți de droguri și în acest sens, l-a contactat telefonic pe inculpatul C.F., căruia i-a solicitat 21 doze de heroină. În aceeași zi, în jurul orelor 20,00, în fața Patiseriei T.T. de lângă Piața Crângași, inculpatul D.A. l-a indicat polițiștilor pe inculpatul C.F. ca fiind persoana de la care a cumpărat în mod frecvent heroină. Polițiștii l-au imobilizat pe inculpat și în autoturismul său marca Dacia au fost găsite 26 pungulițe ce conțineau praf maroniu, precum și sumele de 100 dolari S.U.A.

și 5.000.000 lei, provenite din vânzarea drogurilor. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 275001 din 23 februarie 2004, cele 26 de pungulițe din material plastic de culoare albă conțineau cantitatea totală de 1,61 grame heroină în amestec cu cofeină. Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza denunțului D.C., procesului-verbal de însușire a bancnotelor, procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rapoartelor de constatare tehnico-științifică, probe coroborate cu declarațiile inculpaților. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 1017/ A din 28 decembrie 2004, a admis apelul formulat de inculpatul C.F., a fost desființată parțial sentința atacată și a fost redusă pedeapsa aplicată de la 12 ani închisoare la 8 ani închisoare, prin aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen.

Apelul inculpatului D.A. a fost respins, ca nefondat. Împotriva acestei decizii, inculpatul C.F. a declarat recurs, reiterând motivele de apel, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, iar în subsidiar, acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 16 din Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute de art. 2 – art. 10 alin. (1) din această lege, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Este adevărat că inculpatul în declarațiile date a indicat numele unor traficanți de droguri, dar unele din aceste precizări s-au făcut în faza de cercetare judecătorească, deci nu intră în incidența dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, iar cele din faza de urmărire penală nu reprezintă informații concludente care să faciliteze identificarea unor persoane care vând droguri atâta vreme cât denunțurile au vizat persoane față de care era deja începută urmărirea penală, la denunțul altor inculpați.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut drept circumstanțe atenuante atitudinea sinceră, constantă de recunoaștere a infracțiunii săvârșite, cooperare cu organele de cercetare penală, lipsa antecedentelor penale, împrejurări care au determinat reducerea semnificativă a pedepsei de la 12 la 8 ani închisoare, sub minimul special prevăzut de lege și al cărui cuantum este de natură să realizeze atât scopul sancționator penal, cât și cel preventiv-educativ. Ca atare, hotărârea pronunțată de instanța de apel este temeinică și legală, motiv pentru care recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E În baza dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva deciziei penale nr. 1017/ A din 28 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Conform dispozițiilor art. 385 17 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.F., durata arestării preventive de la 22 februarie 2004 la 25 aprilie 2005. În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 aprilie 2005.