ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 133/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 263/

P din 14 iunie 2004, Tribunalul Bihor;

I. În baza art. 211 alin.

(1) C. pen., cu art. 99 alin. (3) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.B. la:

- 3 ani închisoare (pct. 4

R.).

În baza art. 211 alin. (1)

și (2) lit. c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu art. 99 alin. (3) C.

pen., a condamnat pe același inculpat la:

- 4 ani închisoare (pct. 11

R.).

În baza art. 208 alin. (1) –

art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g), C. pen., cu art. 41 alin. (2) și art. 42

C. pen. și art. 99 alin. (3) C. pen., a condamnat pe același inculpat la o

pedeapsă de:

3 ani închisoare, cu art. 71

– art. 64 C. pen. (pct. 1 - 3, 5 – 10 R.).

În baza art. 26, raportat la

art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) și e), C. pen., cu art. 99

alin. (3) C. pen., a condamnat pe același inculpat la:

- 2 ani închisoare (pct. 4

R.).

În baza art. 33 și art. 34

C. pen., a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de:

4 ani închisoare în regim de

detenție.

În baza art. 83 și art. 110

1

C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei

privind pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1024

din 4 iunie 2003 a Judecătoriei Oradea, care se va executa alăturat pedepsei de

mai sus în regim de detenție.

În baza art. 350 C. proc.

pen., a menținut pe inculpat în stare de arest.

În baza art. 88 C. pen., a

dedus reținerea din 31 iulie 2003 și arestul preventiv de la 1 august 2003 la

zi.

II. În baza art. 26 C. pen.,

raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a)

C. pen., a condamnat pe inculpatul P.S.V. la:

- 7 ani închisoare, cu art.

71 și art. 64 C. pen. (pct. 11 R.).

În baza art. 208 alin. (1) –

art. 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., a condamnat pe același inculpat la:

- 4 ani închisoare, cu art.

71 și art. 64 C. pen. (pct. 4 R).

În baza art. 26, raportat la

art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu art. 41

și art. 42 C. pen., a condamnat pe același inculpat la:

- 4 ani închisoare, cu art.

71 și art. 64 C. pen. (pct. 5 și 7 R.).

În baza art. 33 și art. 34

C. pen., a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de:

- 7 ani închisoare, cu art.

71 și art. 64 C. pen., în regim de detenție.

În baza art. 83 și art. 110

1

C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de

un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 393 din 3 decembrie 2002 a

Judecătoriei Aleșd, pe care o va executa alături de pedeapsa de mai sus în

regim de detenție.

În baza art. 350 C. proc.

pen., a menținut pe inculpat în stare de arest.

În baza art. 88 C. pen., a

dedus reținerea din 31 iulie 2003 și arestul preventiv de la 1 august 2003 la

zi.

A constatat că părțile

vătămate O.L.F. (1. R), N.R.Z. (3. R), N.A. (4. R), P.S. (10. R), I.R.P. (9.

R), B.R.I. (11. R) nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 14 și art. 346

C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999, art. 1003 C. civ., a obligat pe

inculpatul D.B. în solidar cu părțile responsabile civilmente D.C. și A. la

3.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă V.T.; 1.500.000 lei

despăgubiri civile către partea civilă B.G.; 1.500.000 lei despăgubiri civile

către partea civilă V.B.I.; 7.000.000 lei despăgubiri civile către partea

civilă P.S.

În baza art. 14 și art. 346

C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999 C. civ., a obligat pe inculpatul

P.S.V. în solidar cu inculpatul D.B., iar pe acesta din urmă în solidar cu

părțile responsabile civilmente D.C. și A. la 2.800.000 lei despăgubiri civile

către partea civilă R.N.M.

În baza art. 118 C. pen., a

confiscat de la inculpatul D.B. sumele de 600.000 lei (1. R), 100.000 lei (3.

R), 300.000 lei și 80.000 lei (4. R), 500.000 lei (9. R).

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut în esență, că, în cursul lunii iulie 2003,

inculpații au comis mai multe furturi și tâlhării pe raza municipiului Oradea,

la unele avându-l complice pe M. din Aleșd, acostând în parcuri sau pe stradă

copii minori aflați la joacă, de la care sustrăgeau bicicletele sau telefoanele

celulare, după cum urmează:

inculpatul D.B. în complicitate cu M. din Aleșd a sustras un telefon marca

NOKIA 3310 de la partea vătămată O.L.F.

2003, inculpatul D.B. s-a deplasat la Clubul I.E.N. din Oradea, unde a

acostat-o pe partea vătămată V.T. din Biharia și, profitând de neatenția

acesteia, i-a sustras telefonul mobil marca NOKIA 3410, provocând o pagubă de

2.500.000 lei, după care a fugit de la locul faptei.

2003, inculpatul D.B., aflându-se în Episcopia Bihor, a sustras o bicicletă marca

BMX în valoare de 1.000.000 lei de la minorul N.N.Z., în vârstă de 11 ani, care

se plimba cu ea pe trotuar.

inculpații D.B. și P.S.V. s-au deplasat în Parcul 1 DECEMBRIE din Oradea, unde

au sustras o bicicletă marca MOUNTAIN BIKE în valoare de 1.500.000 lei de la

partea vătămată N.A., în vârstă de 13 ani, care se plimba cu ea împreună cu

K.R. S-a mai reținut că, în timp ce se deplasa cu taxiul, inculpatul D.B.,

promițându-i părții vătămate că îl va duce la persoana care i-a luat bicicleta,

a luat de la acesta portofelul în care se afla suma de 170.000 lei, au coborât

împreună în Episcopia Bihor, iar la cererea părții vătămate de a-i restitui

banii, a refuzat și l-a lovit cu palma, după care s-a urcat în taxi, abandonând

în locul respectiv pe partea vătămată.

inculpații D.B. și P.S.V., în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat în

Parcul PETOFI din Oradea și au sustras de la partea vătămată P.S., în vârstă de

12 ani, o bicicletă marca MOUNTAIN BIKE în valoare de 6.000.000 lei.

D.B. l-a acostat în Parcul MAGNOLIEI din Oradea pe minorul B.G., care se plimba

cu bicicleta marca MOUNTAIN BIKE și sub pretextul unei plimbări prin parc, i-a

sustras-o, valoarea prejudiciului fiind de 1.500.000 lei.

2003, în timp ce împreună cu inculpatul P.S.V. se deplasa cu taxiul, inculpatul

D.B. a sustras din buzunarul portierei dreapta față a autoturismului o borsetă

în care se aflau buletinul de identitate, permisul de conducere, carnetul de

student, un card și suma de 800.000 lei, aparținând părții vătămate R.N.M.,

șoferul de taxi.

inculpatul D.B. l-a acostat în Parcul MAGNOLIEI pe minorul V.B.I., în vârstă de

13, căruia i-a cerut bicicleta marca MOUNTAIN BIKE să se plimbe cu ea, după

care a sustras-o, valoarea pagubei fiind 1.500.000 lei.

26 iulie 2003, în jurul orei 14,00, inculpatul D.B., aflându-se lângă o

spălătorie auto a sustras o bicicletă marca MOUNTAIN BIKE în valoare de

2.500.000 lei de la minorul I.R.P.

aceeași zi, în jurul orei 20,00, inculpatul D.B. s-a deplasat în Parcul Petofi

din Oradea, unde s-a reîntâlnit cu minorul P.S. căruia îi sustrăsese anterior

bicicleta și întrucât acesta a reclamat fapta la poliție, inculpatul l-a

amenințat cu moartea, apoi i-a sustras un telefon mobil marca SONY ERICSON T

300 în valoare de 1.500.000 lei, după care au mers împreună spre gară și

înainte de a ajunge la Palatul Copiilor, inculpatul D.B. s-a urcat într-un taxi

și a fugit de la fața locului, taximetristul fiind urmărit de partea vătămată.

2003, inculpații D.B. și P.S.V. s-au deplasat în Parcul Muzeului Țării

Crișurilor din Oradea cu intenția de a face rost de bani, scop în care i-au acostat

pe minorii B.L.I. și K.M.D., care se plimbau cu motoscuterul, în final

inculpatul D.B. sustrăgând lănțișorul de la gâtul părții vătămate B.L.I.

Întrucât partea vătămată a reacționat prompt, mai mulți taximetriști i-au prins

pe cei doi inculpați, inculpatul D.B. restituind lănțișorul, iar inculpatul

P.S.V. reușind să fugă de la fața locului.

Situația de fapt și

vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză, respectiv, declarațiile părților vătămate, declarațiile

martorilor, procesele verbale de confruntare, procesul-verbal de reconstituire,

precum și declarațiile inculpaților.

În faza de cercetare

judecătorească, fiind audiat, inculpatul D.B. a recunoscut comiterea tuturor

infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, în timp ce inculpatul

P.S.V. nu a recunoscut decât săvârșirea infracțiunii reținută la pct. 4 din

rechizitoriu.

Apelurile declarate de

inculpați împotriva sentinței penale nr. 263/P/2003 au fost respinse, ca

nefondate, de Curtea de Apel Oradea, care, prin decizia penală nr. 240/ A din 9

noiembrie 2004, a reținut că instanța de fond a stabilit corect, pe baza

probelor administrate atât situația de fapt, cât și vinovăția inculpaților, iar

pedepsele pentru cele 11 infracțiuni de tâlhărie, cu participație diferită, au

fost just individualizate.

Împotriva acestei decizii,

au declarat recurs inculpații D.B. și P.S.V. pentru cazul de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepselor,

având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, inculpatul D.B.

arătând că este minor, lăsând la aprecierea instanței soluționarea acestora.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând decizia atacată

prin prisma motivului invocat de ambii inculpați, Curtea constată că hotărârea

instanței de control judiciar este legală și temeinică, la stabilirea

pedepselor avându-se în vedere gradul de pericol social deosebit al acestui gen

de fapte, multitudinea lor, împrejurările în care acestea au fost comise, modul

de operare, faptul că, în marea lor majoritate au fost săvârșite asupra unor

minori, circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea inculpatului

P.S.V., aspecte față de care se apreciază că pedepsele aplicate au fost

individualizate, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.,

corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că

nu se impune redozarea acestora.

Ca atare, după verificarea

cauzei și în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., recursurile fiind nefondate, Curtea urmează a le respinge conform art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit

dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și dispozițiile art.

192

2

C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații D.B. și P.S.V. împotriva

deciziei penale nr. 240/ A din 9 noiembrie 2004 a Curții de Apel Oradea.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive de la 31 iulie

2003 la 10 ianuarie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat minor D.B. în solidar cu părțile responsabile civilmente D.C. și D.A.

să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurentul

inculpat P.S.V. să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli

judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 ianuarie 2005.