ÎCCJ, Decizia nr. 296/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 9 iulie 2004, M.R., inculpat în dosarul nr. 1090/P/F/2004 al Curții de Apel Brașov, secția penală, a formulat, prin apărătorul său, cerere de recuzare a tuturor judecătorilor de la acea curte de apel. Ca urmare, prin încheierea de ședință din 9 iulie 2004, Curtea de Apel Brașov a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării cererii de recuzare formulate de inculpat. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin încheierea nr. 186 din 19 iulie 2004, a respins cererea de recuzare ca nefondată, motivându-se că aceasta nu întrunește cerințele înscrise în art. 52 C. proc.

pen., deoarece inculpatul nu a indicat în mod concret, pentru fiecare judecător în parte, de la toate secțiile Curții de Apel Brașov, cazurile de incompatibilitate ce le are în vedere, ci s-a limitat doar la referiri în sensul că magistrații respectivi ar fi lipsiți de obiectivitate. Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs. Recursul este inadmisibil. În adevăr, prin alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin O.U.G. nr. 55/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din 1 iulie 2004, s-a prevăzut că „încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunțării”. Dar, în urma abrogării alineatului menționat, încheierea prin care s-a respins recuzarea a rămas supusă reglementării cu caracter general, de la art. 385 1 alin. (2) C. proc.

pen., în conformitate cu care „încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs”. Așa fiind și cum, prin nici o dispoziție a legii, nu se mai prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat în cauză de inculpatul M.R. să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul M.R. împotriva încheierii nr. 186 din 19 iulie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 4072/2004. Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, vor fi avansați din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată, în ședință publică, azi, 15 noiembrie 2004.