ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6243/2004

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Petiționarul condamnat L.G., deținut în Penitenciarul Bacău și aflat în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, aplicată de Tribunalul București, s-a adresat cu cerere de întreruperea executării pedepsei, Tribunalului Bacău pe probleme familiale, arătând că familia sa se confruntă cu grave greutăți materiale, încât neîntreruperea executării ar avea consecințe grave asupra acesteia. Tribunalul Bacău a examinat cererea petiționarului-condamnat și în raport de actele de la dosar și de dispozițiile înscrise în art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc.

pen., prin sentința penală nr. 219/ D din 27 mai 2004, a respins cererea ca nefondată pe considerent că nu sunt temeiuri care să justifice întreruperea executării pedepsei. Sentința a fost atacată cu apel de către condamnat, pe motiv că deși întrunește condițiile pentru a se dispune întreruperea pedepsei, în mod nejustificat i s-a respins cererea. Curtea de Apel Bacău a examinat critica apelantului-condamnat în raport de materialul probator existent la dosar, de sentința pronunțată în cauză, cum și din oficiu potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen. și prin decizia penală nr. 266 din 14 septembrie 2004, a respins apelul ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Sentința și decizia au fost atacate cu recurs de către condamnat, care a invocat aceeași critică.

Motivul invocat constituie caz de casare potrivit art. 385 9 pct. 17 1 și 18 C. proc. pen. Recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos: Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă când din cauza unor împrejurări speciale executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familie, situație în care aceasta se poate întrerupe cel mult 3 luni și o singură dată. Din conținutul anchetei sociale efectuată la domiciliul condamnatului rezultă că mama acestuia locuiește împreună cu frații săi care sunt majori într-o locuință proprietate personală, iar copii săi rezultați din concubinaj sunt dați în plasament familial unde dispun de toate condițiile necesare pentru creștere, dezvoltare și educare.

Față de dispozițiile imperative ale textelor menționate și de conținutul anchetei sociale, se constată că instanțele în mod corect au apreciat că în cauză, nu sunt temeiuri care să justifice întreruperea executării pedepsei, familia sa negăsindu-se într-o împrejurare specială cu consecințe grave. Conchizând deci, că în cauză au fost pronunțate hotărâri legale și temeinice, că motivele de recurs nu constituie cazuri de casare, recursul declarat se va respinge ca nefondat în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Din oficiu, nu se constată motive de recurs care să ducă la casarea hotărârilor. Văzând și dispozițiile art. 189 și următoarele C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.G. împotriva deciziei penale nr. 266 din 14 septembrie 2004 a Curții de Apel Bacău. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 noiembrie 2004.