ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2736/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2736/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra cererii formulate de
T.C.;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la data de 20 ianuarie 2003, T.C. a solicitat Curții de Apel Cluj, în
contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 74 din
19 iulie 2002 a Comisiei constituită pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000 și obligarea acestei autorități publice la
emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască situația de refugiat în
perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și calitatea de beneficiar al
drepturilor compensatorii prevăzute de ordonanța mai sus menționată.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 175 din 20
februarie 2003, a respins acțiunea, ca tardiv formulată, cu motivarea că
hotărârea comisiei a fost atacată la instanța de contencios administrativ,
peste termenul de 30 de zile de la data comunicării prevăzut de art. 7 pct. 4
din Legea nr. 189/2000.
Recursul declarat de
reclamant a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă
nr. 11 din 13 ianuarie 2004, sentința a fost, în consecință, desființată, iar
pe fond, acțiunea admisă în sensul anulării hotărârii nr. 74/2002 a Comisiei de
aplicare a Legii nr. 189/2000 și obligării acesteia la emiterea unei noi
hotărâri prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al
drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 -
6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2002.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești irevocabile, reclamantul-recurent T.C. a formulat prezenta cerere
denumită „de revizuire”, arătând, în esență, că dintr-o evidentă greșeală
materială, drepturile cuvenite i-au fost acordate începând cu data de 1 august
2002, în loc de 1 mai 2001.
La termenul sorocit pentru
judecată - 21 aprilie 2005, pe baza motivelor de fapt arătate în cuprinsul
cererii, instanța, care nu este ținută de denumirea dată de petiționar, a
calificat-o contestație în anulare, această calificare legală fiind pusă în
discuția părților prezente.
În adevăr, potrivit art. 318
teza I C. proc. civ., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu
contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (...)”.
Altfel spus, când greșeala
pe care o comite instanța de recurs, prin confundarea unor elemente importante
sau a unor date materiale rezultate din probele administrate, a determinat
adoptarea unei soluții greșite.
Or, în cauză, este de
necontestat că reclamantul a depus cererea pentru acordarea drepturilor
cuvenite pentru situația de refugiat în care s-a găsit în perioada 6 septembrie
1940 - 6 martie 1945, la data de 12 aprilie 2001, fiind înregistrată la Casa Județeană de Pensii Cluj, sub nr. 54977.
Prin urmare, potrivit legii,
drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,
trebuiau acordate reclamantului, începând cu data de întâi a lunii următoare,
respectiv 1 mai 2001, și nu începând cu data de 1 august 2002.
Instanța de recurs a
confundat data de 19 iulie 2002, la care Comisia din cadrul Casei Județene de
Pensii Cluj a emis hotărârea nr. 74, cu data depunerii cererii - 12 aprilie
2001, ambele date fiind cuprinse în hotărârea comisiei.
Cum această confuzie
constituie o evidentă greșeală materială în sensul art. 318 C. proc. civ., va
fi admisă contestația și va fi anulată decizia atacată, numai în ce privește
data de la care se acordă reclamantului, drepturile compensatorii prevăzute de O.G.
nr. 105/1999.
Se vor menține celelalte
dispoziții ale deciziei contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația în
anulare formulată de T.C., împotriva deciziei nr. 11 din 13 ianuarie 2004 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ.
Anulează parțial această
decizie, în sensul că data de acordare a drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
este 1 mai 2001.
Menține celelalte dispoziții
ale deciziei.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 aprilie 2005.