ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1452/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 837 din 28 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.V., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, a anulat hotărârea nr. 10554/10001 din 20 februarie 2004, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul pârâtei, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre prin care să îi recunoască și să îi acorde drepturile prevăzute de această lege, pentru perioada 26 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 august 2003. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut din probele dosarului, că reclamanta s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi, din Ardealul de Nord, având același statut de persoană strămutată, asemenea părinților și celorlalți membri ai familiei sale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, criticând-o ca nelegală și invocând motivul de casare prevăzut la art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ.

Recurenta a susținut că nu s-a făcut dovada persecuției etnice, reclamanta neîncadrându-se în prevederile legii, întrucât nu a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, având în vedere și împrejurarea că părinții săi s-au refugiat în anul 1940, iar aceasta s-a născut în anul 1944. Examinând cauza, în raport cu motivele invocate, se constată că refugiul familiei reclamantei, produs ca urmare a ocupării teritoriului cedat din Ardealul de Nord, a rezultat din actul oficial emis de Arhivele Naționale, neavând relevanță juridică împrejurarea că reclamanta nu era născută la data refugiului, câtă vreme aceasta a dobândit statutul de refugiat al părinților, pentru perioada dintre data nașterii sale și cea a încetării stării de refugiu, beneficiind, ca atare, de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Față de cele ce preced, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 837 din 28 aprilie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2005.