ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1243/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1243/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 31
din 20 ianuarie 2004, Tribunalul Satu Mare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.
proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe
inculpatul S.I., de sub încriminarea săvârșirii infracțiunilor de tentativă de
omor și violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 20, raportat la
art. 174 C. pen. și respectiv art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 14 și art. 346
C. proc. pen., a respins pretențiile civile ale părții civile S.M.
În baza art. 350 alin. (2)
C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În baza art. 192 pct. 3 C.
proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că, între inculpatul S.I. și familia
părții vătămate S.M.A. din Turț există de mai mulți ani o stare conflictuală
datorită unui spațiu comerciale pe care inculpatul l-a închiriat soțului părții
vătămate și cu privire la care inculpatul pretinde că nu i s-a plătit chiria și
curentul electric.
În noaptea de 10 septembrie
2002, în jurul orei 23,00, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate
situată în Turț, str. Ulița Mare și a intrat fără drept în curte, deschizând
poarta care nu era încuiată cu lacăt.
Partea vătămată S.M.A. și
fiica ei, martora S.A.D., se aflau în casă și au auzit scârțâind poarta, motiv
pentru care S.A.D. s-a uitat pe geam și a văzut în curte un individ. I-a
comunicat acest lucru mamei sale și aceasta a ieșit în curte, îmbrăcată doar în
capot și având capul înfășurat într-un prosop deoarece tocmai ieșise din baie.
Partea vătămată a ieșit în
curte și ascuns după autoturismul parcat acolo, l-a văzut pe inculpat. Acesta
văzând că a fost descoperit s-a ridicat și a luat de jos un par cu care i-a
aplicat părții vătămate o lovitură peste cap și una peste față după care a
aruncat parul și a ieșit din curte. Partea vătămată a strigat după ajutor și la
strigătele ei a ieșit fiica ei, iar la gard a venit martora M.M. care a văzut-o
pe partea vătămată căzută peste autoturism a ieșit repede din curte pentru a
merge în ajutorul vecinei sale. Când a ieșit din curte, pe podețul din fața
casei l-a văzut pe inculpat care era îmbrăcat cu pantaloni scurți și tricou și
l-a recunoscut pe inculpatul S.I. Martora i-a spus lui S.I. să vină să dea o
mână de ajutor. Inculpatul nu a răspuns, nu a întrebat despre ce este vorba ci
a lăsat capul și a plecat. Chiar atunci au sosit cu autoturismul martorii M.I.,
B.I.A. și B.V., care aflând că partea vătămată S.M. a fost atacată au intrat cu
autoturismul în curtea părții vătămate și la lumina farurilor au văzut starea
în care se afla partea vătămată. Aceasta i-a spus martorilor că a fost atacată
și lovită cu parul de către inculpatul S.I. Au aruncat-o pe partea vătămată în
mașină și au transportat-o la Spitalul din Turț. În autoturismul condus de
martorul B.I.A. au mai urcat B.F., M.I. și victima.
În timp ce se îndreptau spre
spital, pe strada ce duce la spital, partea vătămată le-a spus martorilor că a
fost atacată de S.I. și că acesta era îmbrăcat cu pantaloni scurți.
După ce au parcurs o bucată
de drum partea vătămată S.M.A. l-a văzut mergând pe jos pe inculpatul S.I. și
le-a spus martorilor că aceea este persoana care a atacat-o și a lovit-o,
martorii recunoscându-l pe inculpatul S.I.
După primele îngrijiri
partea vătămată S.M.A. a fost transportată la spitalul Județean Satu Mare unde
i-au acordat primele îngrijiri.
Din raportul constatator
medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare rezultă că,
numita S.M.A. în urma agresiunii fizice suferite la 10 septembrie 2002 a
prezentat traumatism cranio-cerebral acut cu contuzie cerebrală minoră și plagă
contuză a scalpului parieto-occipital drept, fractura piramidei nazale
dizlocată, hematom voluminos geniosuborbitor stâng (care a necesitat incizie și
drenaj), fractură de apofiză coronială a cotului drept.
Leziunile suferite s-au
putut produce prin active repetate cu corpuri dure contondente unde cu
suprafețe neregulate. Viața victimei nu a fost pusă în primejdie. Timpul de
îngrijiri medicale necesare vindecării au fost de 21-22 zile.
Cu privire la cicatricea
suferită de partea vătămată pe obrazul stâng și dacă aceasta constituie sluțire
medicii legiști se vor putea pronunța numai după șase luni de la comiterea
agresiunii.
Spitalul Județean Satu Mare
s-a constituit parte civilă în cauză cu cheltuieli de spitalizare.
Partea vătămată S.M.A. s-a
constituit parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va prezenta în fața
instanței.
Instanța de fond a
considerat că, din vastul material probator administrat în faza cercetării
judecătorești nu rezultă cu certitudine că inculpatul este autorul agresiunii
suferite de către partea vătămată făcând aplicarea principiului „in dubio pro
rea”.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și
partea civilă S.M.A.
Parchetul a solicitat
admiterea apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de
condamnare a inculpatului S.I., pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de
art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., la pedeapsa închisorii, întrucât probele
administrate în cauză confirmă vinovăția acestuia astfel că, în mod eronat
instanța de fond a dispus achitarea inculpatului pe motiv că faptele nu au fost
săvârșite de către acesta.
Partea civilă apelantă
S.M.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea și modificarea sentinței,
în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de
violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de omor, precum și obligarea
acestuia la plata sumei de 360.000.000 lei cu titlu de daune civile și morale.
Curtea de Apel Oradea, prin
decizia penală nr. 83/ A din 27 aprilie 2004, a admis apelurile declarate de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și partea civilă S.M.A., domiciliată
în Turț, județul Satu Mare, împotriva sentinței penale nr. 31 din 20 ianuarie
2004, pronunțată de tribunalul Satu Mare pe care o desființează în sensul că:
pe latura penală a cauzei dispune condamnarea inculpatului S.I., pentru
infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen., la o
pedeapsă de 3 ani închisoare; în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174
alin. (1) și (2) C. pen., dispune condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă
de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)
și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., contopește pedepsele de 3 ani închisoare și 5 ani închisoare
și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o
perioadă de 2 ani în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea
drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2
ani, la care adaugă un spor de 6 luni stabilind ca inculpatul să execute
pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, în regim privativ de
libertate, cu aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen. și pedeapsa
complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64, lit. a) și b)
C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsă
perioada executată în arest preventiv de la 22 octombrie 2002 până la 20
ianuarie 2004;
pe latura civilă a
cauzei, în baza art. 14 C. proc. pen., combinat cu art. 998 C. civ., obligă pe
inculpatul S.I. la plata sumei de 18.003.169 lei cu titlu de despăgubiri civile
și 100.000.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile S.M.A.;
constată că partea vătămată Spitalul Județean Satu Mare nu a formulat pretenții
civile în cauză;
în temeiul art. 193 C.
proc. pen., obligă pe inculpatul S.I. să plătească părții civile S.M.A. suma de
26.500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare;
în baza art. 191 C. proc.
pen., obligă pe inculpatul S.I. la plata sumei de 7.000.000 lei reprezentând
cheltuieli judiciare, în primă instanță, către stat.
Împotriva acestei decizii,
în termenul legal, au declarat recurs, partea civilă S.M.A. și inculpatul S.I.
Prin recursul părții civile,
hotărârea atacată este criticată pentru eronata apreciere a probelor față de
care, a solicitat majorarea daunelor morale la 250.000.000 lei în raport și de
prejudiciul estetic suferit.
Inculpatul prin recursul
său, a criticat decizia instanței de apel, pentru greșita evaluare a
probatoriului și potrivit căruia se impune achitarea sa, cum de altfel a și
hotărât instanța de fond, motiv pentru care sentința penală ar trebui a fi
menținută.
În subsidiar, inculpatul a
solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 181
C. pen. și stabilirea unei sancțiuni penale, prevăzută de acest text și cu
aplicarea art. 86
1
C. pen., ca modalitate de executare.
Recursurile sunt nefondate.
Examinând probatoriul cauzei
rezultă fără dubiu că, în seara zilei de 10 septembrie 2002, inculpatul S.I. a
fost cel care a intrat, fără drept, în curtea casei părții civile și cu un par
a aplicat în regiunea feței și a capului acesteia, 4 lovituri ce i-au produs
leziuni, care au necesitat pentru vindecare 32-35 zile de îngrijiri medicale,
fără punerea în primejdie a vieții.
Cu toate acestea, în raport
de instrumentul folosit, regiunea lezată și intensitatea agresiunilor ce au
fost ameliorate, cu totul întâmplător, de prosopul cu care era înfășurat capul
victimei, care ieșise din baie, activitatea infracțională săvârșită, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută
de art. 192 alin. (2) C. pen., în concurs real [(prevăzut de art. 33 lit. a) C.
pen.)] cu cea de omor în forma tentativei, prevăzută de art. 20, raportat la
art. 174 alin. (1) și (2) C. pen. și nici decum infracțiunea de vătămare
corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., apărare infirmată de probe.
În aprecierea sincerității
declarațiilor inculpatului, asupra locului unde s-a aflat în momentul lovirii
victimei, nu pot fi omise susținerile diametral opuse date pe timpul urmăririi
penale și existente la dosarul de urmărire penală, precum și găsirea pe traseul
parcurs de făptuitor și descris de victimă și martora M.M., a 2 bucăți din
același par, găsit în curtea casei părții civile, lângă autoturism.
Acestea fiind faptele
săvârșite de inculpat, se reține că atât încadrarea juridică dată de instanța
de apel, este temeinică și legală, precum și pedepsele aplicate, s-au stabilit
la limita minimă prevăzută de textele ce incriminează infracțiunile reținute în
sarcina sa.
De asemenea, la limita
minimă de 6 luni este stabilit și sporul de pedeapsă, aplicat pentru concursul
de infracțiuni.
În final, pedeapsa
rezultantă, de 5 ani și 6 luni închisoare, ce o are de executat inculpatul, se
apreciază ca fiind judicioasă, dată cu respectarea tuturor criteriilor de
individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.
Pretențiile părții civile
recurente și care privesc majorarea daunelor morale acordate, se constată a fi
neîntemeiate și ca atare hotărârea atacată, va fi menținută și sub acest
aspect, iar recursul respins, ca nefondat.
Pentru aceleași considerente
și în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi
respins și recursul inculpatului, ca nefondat.
Se vor aplica și
dispozițiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de partea civilă S.M.A. și de inculpatul S.I. împotriva
deciziei penale nr. 83/A din 27 aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea.
Obligă recurentul inculpat
la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe
recurenta parte civilă la plata sumei de 300.000 lei cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 18 februarie 2005.