ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6827/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6827/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Tribunalul Dolj, prin sentința
penală nr. 453 din 2 iunie 2004, a condamnat pe inculpatul B.C. la pedeapsa de
15 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174
și art. 175 lit. c) C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen.,
a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.,
cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea
executării pedepsei.
A menținut starea de arest a
inculpatului și în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată,
detenția preventivă, începând cu data de 23 decembrie 2003, la zi.
A constatat că B.I., nu s-a
constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. b) C.
pen., a dispus confiscarea de la inculpat, a corpului delict, cuțit, recunoscut
de autor ca fiind arma crimei.
În baza art. 191 C. proc.
pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 6 milioane lei cheltuieli
judiciare statului, din care 400.000 lei onorariu apărător oficiu, Baroului de
Avocați Dolj.
În fapt, s-au reținut
următoarele:
Începând cu anul 2001,
inculpatul B.C. și soția sa B.I., au locuit în casa părintească din comuna
Daneți, Dolj, în care se mai afla și fratele său, victima B.V.
În dimineața zilei de 22
decembrie 2003, cei doi, ajutați de vărul lor B.M., au sacrificat un porc în
locuința din comună, timp în care au consumat mai mulți litri de vin.
După plecarea martorului
B.M., în jurul orei 13,30, inculpatul B.C. s-a culcat într-una din camerele
unei anexe a locuinței unde se aflau soția și fiica sa.
În jurul orei 15,00,
inculpatul a fost trezit de vocea ridicată a fratelui său care solicita
nepoatei sale B.C.F. să schimbe televizorul pe un alt canal.
După o scurtă discuție în
contradictoriu, inculpatul a ieșit în curte, iar la câteva minute a revenit în
prima cameră a anexei locuinței, unde se afla fratele său, cei doi începând să
se certe și să-și adreseze cuvinte jignitoare.
Pe fondul stării tensionate
și deranjat de faptul că fusese făcut prost în fața fiicei sale, inculpatul l-a
lovit pe fratele său cu pumnul în zona feței, iar apoi, a mers în camera
alăturată de unde a luat un cuțit cu mânerul din lemn și lama de circa 15 cm și
cu acest obiect l-a lovit în zona capului și la corp, producându-i mai multe
leziuni ce au condus la deces.
În timpul derulării
conflictului, soția și fiica inculpatului s-au aflat în curtea locuinței, iar
din locul unde se aflau au auzit cum cei doi se insultau, fapt ce le-a
determinat să se deplaseze la locuința martorului B.M., pe care l-au chemat să
aplaneze conflictul.
În camera unde avusese loc
incidentul, martorul B.M. l-a găsit pe B.V. în poziția ghemuit, rezemat de
marginea patului, în stare de inconștiență și la scurt timp, a constatat că
acesta decedase.
Din proprie inițiativă,
inculpatul s-a prezentat la organele de poliție, cărora le-a relatat
evenimentul.
Prin raportul medico-legal
de necropsie nr. 5193/A3/2004 al I.M.L. Craiova s-a concluzionat că moartea
numitului B.V. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, consecința
plăgii tăiate-înțepate a aortei, între leziunea aortei și deces există legătură
de cauzalitate directă și necondiționată, iar în sângele recoltat de la cadavru
s-a constatat o alcoolemie de 2,90 gr %o.
În timpul conflictului,
inculpatul a suferit leziuni ușoare în zona temporo-mandibulară stânga și fața
palmară stângă, pentru a căror vindecare au fost necesare 7-8 zile de îngrijiri
medicale, după cum reiese din raportul de constatare medico-legală nr.
26/A1/2004.
Împotriva sentinței a
declarat apel inculpatul B.C., criticând-o ca netemeinică și nelegală, întrucât
nu s-au reținut în favoarea sa dispozițiile art. 73 lit. b) și art. 74 și art.
76 C. pen., deși este dovedită provocarea.
Prin decizia penală nr. 406
din 20 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de
inculpat și a desființat sentința în ceea ce privește latura penală.
În rejudecare, a aplicat
dispozițiile art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. și, în baza art. 174 și art. 175
lit. c), cu aplicarea art. 73 alin. (1) lit. b) și art. 76 alin. (1) lit. a) C.
pen., a condamnat pe inculpat la 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A menținut măsura arestării
preventive și a dedus arestarea preventivă de la 2 iunie 2004, la zi.
A menținut celelalte
dispoziții ale sentinței.
Se motivează că atât
victima, cât și inculpatul erau sub influența băuturilor alcoolice la data
faptei și că victima a avut o atitudine verbală agresivă față de fiica
inculpatului, determinând inculpatului o puternică stare de tulburare și pentru
a se liniști, a ieșit în curte. La revenirea inculpatului în casă, victima i-a
spus inculpatului, în prezența soției și fiicei sale, că este prost.
În aceste împrejurări,
părțile au început să se injurieze reciproc și inculpatul și-a lovit fratele cu
pumnul în zona feței.
Persoana vătămată s-a
înarmat cu un cuțit și l-a lovit pe inculpat producându-i în zona palmară
stângă, o leziune corporală ce a necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale pentru
vindecare.
Această atitudine l-a
determinat pe inculpat să se înarmeze și el cu un cuțit, cu care a aplicat
victimei mai multe lovituri, producându-i leziunile care au determinat decesul
acesteia.
S-a mai reținut că, în afară
de leziunea palmară, arătată mai înainte, inculpatul a prezentat leziuni și în
zona articulației temporo-mandibulare stângi.
Totodată, s-a reținut că
victima era cunoscută ca având o fire violentă.
S-a concluzionat că
inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări provocată de
victimă prin atingerea gravă adusă demnității persoanei în prezența fiicei și
soției, precum și prin acte de violență, deci sunt îndeplinite condițiile
circumstanței atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 alin. (1) lit. b) C.
proc. pen.
Împotriva deciziei instanței
de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,
susținând că greșit s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta în condițiile
provocării prevăzută de art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen., solicitând a se casa
hotărârea atacată și menține soluția instanței de fond.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 73 alin. (1)
lit. b) C. pen., constituie circumstanța atenuantă a provocării, săvârșirea
infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de
o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o
atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
În cauză, se constată că
instanța de apel a reținut corect împrejurările în care s-a comis fapta.
Totodată, a reținut, de
asemenea, corect, că actele de provocare s-au produs prin atingerea gravă a
demnității inculpatului și prin acte de violență.
Actele de provocare au fost
de natură să producă inculpatului o puternică tulburare sau emoție, sub
stăpânirea căreia a reacționat violent, în sensul descris mai sus.
În această situație, sunt
îndeplinite condițiile de aplicare a circumstanței atenuante a provocării
prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., iar semnificația care i s-a dat
coborându-se pedeapsa la 10 ani închisoare este corespunzătoare.
Pentru aceste considerente,
recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind
nefondat, urmează a se respinge ca atare în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen.
Din durata pedepsei
principale, urmează a se deduce perioada reținerii și arestării preventive, de
la 23 decembrie 2003, la data pronunțării prezentei decizii.
Onorariul de avocat, cuvenit
apărătorului din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova
împotriva deciziei penale nr. 406 din 20 septembrie 2004 pronunțată de Curtea
de Apel Craiova, privind pe inculpatul B.C.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 23 decembrie 2003
la 16 decembrie 2004. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în
sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 16 decembrie 2004.