ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8838/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8838/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința atacată cu recurs,
sentința civilă nr. 424, pronunțată la data de 17 decembrie 2003, în dosarul nr.
6598/2003, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ, a respins
acțiunea formulată de reclamantul D.T., în contradictoriu cu Casa Județeană de
Pensii Alba, pentru anularea hotărârii nr. 12 din 22 august 2003, adoptată de
Comisia de specialitate din cadrul autorității administrative pârâte.
Pentru a pronunța această soluție, curtea
de apel a reținut, în esență, următoarele:
Prin hotărârea nr. 12 din 22 august
2003, Comisia de specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii Alba a
constatat că reclamantul îndeplinește condițiile cerute de art. 1 din Legea nr.
309/2002, pentru perioada 8 iunie 1951 - 26 august 1951, revizuind hotărârea nr.
12 din 10 octombrie 2002, prin care i se luase în calcul o perioadă mai mare,
din eroare.
În acțiunea formulată, reclamantul a
susținut că ultima hotărâre este nelegală și netemeinică, autoritatea
administrativă neluând în cadrul toate perioadele de stagiu militar, în care a
prestat munci fizice, în condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În motivarea soluției pronunțate,
instanța de fond a reținut că celelalte perioade consemnate în livretul militar,
au fost efectuate în două unități militare și, respectiv, o școală de cadre.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs, reclamantul, susținând că sentința pronunțată este nelegală și
netemeinică, instanța de fond ignorând că din livretul militar rezultă că
școala de normatori a făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii și
că, după absolvirea acestei școli, a prestat munci în cadrul unor detașamente
de muncă.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond a reținut în mod
judicios că cererea recurentului-reclamant nu îndeplinește condițiile cerute de
art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioadele 26 august 1951 - 19 aprilie
1952, efectuată la Școala de cadre București, 19 aprilie 1952 - 1 martie 1954,
efectuată în cadrul U.M. 010700 Vasile Roaită și, respectiv, 25 iulie 1955 - 9
noiembrie 1955, efectuată în cadrul U.M. 03119 Boteni.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art.
1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana,
cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauza de față, în cazul
perioadelor în discuție, în care recurentul-reclamant a efectuat stagiul
militar, urmând cursurile Școlii de cadre București și, respectiv, în cadrul a
două unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate,
cerințele art. 1 din Legea nr. 309/2002 nu sunt îndeplinite.
Astfel, chiar dacă din copia
diplomei rezultă că acele cursuri de normatori au fost organizate pe lângă
Direcția Generală a Serviciului Muncii, acea formă de organizare nu a avut
statutul unui detașament de muncă, în sensul art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În ceea ce privește celelalte două
perioade, rezultă în mod neechivoc faptul că recurentul-reclamant a efectuat
stagiul militar în cadrul unor unități militare din fostul Minister al Forțelor
Armate, deci în afara sistemului Direcției Generale a Serviciului Muncii.
În concluzie, soluția instanței de
fond, ca și actul administrativ atacat, este legală și temeinică, urmând ca
recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.T.
împotriva sentinței civile nr. 424 din 17 decembrie 2003 a Curții de Apel Alba
Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 decembrie 2004.