ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2791/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2791/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4466
din 25 septembrie 2004, Judecătoria Ploiești a respins acțiunea formulată de
reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Neamț, având ca obiect obligarea pârâtei a
cărei culpă va fi reținută, la plata sumei de 31.154.190 lei, cu titlu de preț
precum și la plata cheltuielilor de judecată, pârâte fiind C.F.R. M., sucursala
Iași, SC P. SA Ploiești și S.N.P. P. SA București, sucursala Pitești.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva sentinței primei instanțe a fost admis de Curtea de Apel
Ploiești, prin decizia nr. 738 din 21 octombrie 2004, s-a schimbat în parte
sentința și s-a admis în parte acțiunea reclamantei împotriva pârâtei C.F.R. M.,
sucursala Iași, care a fost obligată la plata sumei de 31.154.170 lei
despăgubiri plus 2.573.734 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins acțiunea față de
pârâtele SC P. SA Ploiești și S.N.P. P. SA București, sucursala Pitești.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri a declarat recurs pârâta C.F.R. M., sucursala Iași, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Instanța a invocat din
oficiu excepția de necompetență materială a Curții de Apel Ploiești de a
soluționa pricina ca apel, în raport de dispozițiile art. 282
1
C.
proc. civ., potrivit cărora „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești
date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală, privind pensii
de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard de
lei, inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială ..”.
În speță, cauza a fost judecată
în primă instanță de Judecătoria Ploiești și având în vedere dispozițiile
legale sus-menționate, se constată că hotărârea pronunțată nu era supusă
apelului.
În conformitate cu
dispozițiile art. 299 alin. (1) și (3) C. proc. civ., astfel cum au fost
modificate prin Legea nr. 195/2004, competența de soluționare, revine
Tribunalului Prahova, ca instanță imediat superioară Judecătoriei Ploiești.
În consecință, urmează a se
admite excepția de necompetență materială a Curții de Apel Ploiești, a se casa
decizia atacată și a se trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluționarea
recursului reclamantei împotriva sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția
necompetenței materiale.
Casează decizia nr. 738 din
21 octombrie 2004 a Curții de Apel Ploiești și trimite cauza la Tribunalul
Prahova, pentru soluționarea recursului declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala
Neamț, împotriva sentinței nr. 4466 din 25 mai 2004 a Judecătoriei Ploiești.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 12 mai 2005.