ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4613/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4613/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 132
din 6 aprilie 2005, Tribunalul Ialomița, printre alți inculpați, a condamnat și
pe inculpatul M.E. (cu antecedente penale) pentru mai multe infracțiuni de
tâlhărie și violare de domiciliu, în concurs real, cu reținerea stării de
minoritate și recunoscându-i-se și circumstanțe atenuante, la pedeapsa
rezultantă de 2 ani închisoare.
Totodată, s-a revocat și
suspendarea executării sub supraveghere a unei pedepse anterioare de un an
închisoare, aplicată inculpatului M.E. prin sentința penală nr. 1824 din 6
octombrie 2004 a Judecătoriei Slobozia și în final s-a adăugat la cea de 2 ani,
având în final de executat 3 ani închisoare.
Potrivit art. 350 C. proc.
pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului M.E. și s-a dedus arestarea
preventivă de la 21 ianuarie 2005 la zi.
Nemulțumit de această
hotărâre inculpatul M.E., a declarat apel.
Astfel, dosarul s-a
înregistrat pe rolul Curții de Apel București, formându-se dosarul nr.
1849/M/2005.
Curtea de Apel București,
secția a II-a penală, imediat după înregistrarea dosarului în baza art. 300
1
și art. 160
b
alin. (1) și (3) C. proc. pen., văzând că inculpatul
M.E. a fost trimis în judecată în stare de arest, în ședința din 31 mai 2005,
și-a adus la îndeplinire obligația, de verificare din oficiu, asupra
temeiniciei și legalității arestării preventive în ceea ce-l privește.
După examinarea actelor
dosarului și potrivit textelor sus-menționate prin încheierea din 31 mai 2005,
s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului M.E., alături de
a coinculpatului D.C.
Nemulțumit fiind de această
ultimă dispoziție, în termenul legal, inculpatul M.E., a declarat recurs
împotriva încheierii din 31 mai 2005, cerând ca în continuare să fie judecat,
în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Verificând actele dosarului,
se constată pe de o parte că, măsura menținerii stării de arest a inculpatului
recurent s-a dispus judicios și cu respectarea prevederilor legale, iar pe de
altă parte, pretențiile inculpatului de punere în libertate, au fost deja
depășite, prin pronunțarea ulterioară, respectiv la 24 iunie 2005.
Astfel, prin decizia penală
nr. 524/ A din 24 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,
s-a admis apelul parchetului și s-a majorat pedeapsa față de inculpatul M.E. la
3 ani și 6 luni închisoare și menținându-se măsura revocării suspendării sub
supraveghere a pedepsei anterioare de un an închisoare, acesta are de executat
4 ani și 6 luni închisoare.
Totodată, la 24 iunie 2005,
prin decizia de mai sus, Curtea de Apel București a dispus o nouă menținere a
arestării preventive a inculpatului M.E. și i s-a dedus prevenția de la 21
ianuarie 2005.
Pentru aceste considerente,
recursul inculpatului M.E. împotriva încheierii din 31 mai 2005 a Curții de
Apel București, secția a II-a penală, va fi respins, ca nefondat, potrivit art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și prevederile
art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul M.E. împotriva încheierii de ședință
din 31 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală
și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 1840/M/2005.
Obligă recurentul inculpat
la plata sumei de 80 lei (800.00 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 3 august 2005.