ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3308/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, sub nr. 381 din 3

martie 2004, reclamanta I.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Ialomița, anularea hotărârii nr. 1367/2003, emisă de pârâtă

și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască

reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 663 din 7 aprilie 2004, a

respins acțiunea formulată de reclamanta I.A., în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Ialomița, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției s-a

reținut că reclamanta nu a făcut dovada că în perioada 1942 - 1944 a fost

strămutată în Transnistria, declarațiile martorilor necoroborându-se cu nici un

act depus la dosar.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamanta I.A., criticând-o pentru netemeinicie, susținând în

esență că în perioada 1942 - 1944 a fost deportată împreună cu comunitatea de

romi din Țăndărei și Transnistria; se susține, de asemenea, că instanța de fond

a soluționat cauza, cu încălcarea dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc.

civ.

Analizând motivele de recurs

invocate de recurenta-reclamantă, apărările intimatei-pârâte, materialul

probator aflat la dosar și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța

reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor menționa în

continuare.

Se reține, ca neîntemeiat,

motivul de recurs formulat potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., cauza

fiind soluționată la fond, cu respectarea normelor de procedură și în prezența

reclamantei.

Pe fondul cauzei,

declarațiile martorilor G.J. și S.T., privind strămutarea reclamantei, împreună

cu familia, în perioada 28 septembrie 1942 - 23 august 1944, din Fetești, în

Transnistria, nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.

Din adresa nr. 87619 din 14

august 2003, a Arhivelor Naționale - Direcția Județeană Ialomița, rezultă că

reclamanta nu figurează ca fiind deportată în 1942, din orașul Țăndărei, în

Transnistria, aceasta fiind născută, potrivit certificatului de naștere și

cărții de identitate în comuna Ciorăști, județul Vrancea, neputând fi ca atare

deportată din Fetești, așa cum au declarat martorii.

În consecință, întrucât

soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul urmează să fie

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de I.A. împotriva sentinței civile nr. 663 din 7 aprilie 2004 a Curții de Apel

București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 mai 2005.