ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1269/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1269/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, sub nr. 950/A/2004, reclamantul E.V. a chemat în judecată pârâta Casa
Județeană de Pensii Olt, solicitând anularea hotărârii nr. 5291 din 27
februarie 2004 și să se constate că în perioada 5 noiembrie 1956 - 20 decembrie
1958 a efectuat stagiul militar, în cadrul detașamentelor de muncă din Direcția
Generală a Serviciului Muncii, cu obligarea pârâtei să-i acorde drepturile
prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul
a arătat că în perioada 5 noiembrie 1956 - 20 decembrie 1958 a efectuat stagiul
militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii, situație ce se dovedește cu livretul militar și în mod eronat, pârâta
nu a constatat această perioadă, ca îndeplinind cerințele Legii nr. 309/2002.
Prin sentința civilă nr. 656
din 5 noiembrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul E.V., împotriva
pârâtei Casa Județeană de Pensii Olt și a anulat hotărârea nr. 5291 din 27
februarie 2004, emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să emită
hotărâre prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002,
pentru perioada 5 noiembrie 1956 - 20 decembrie 1958, începând cu data de 1
decembrie 2003.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța de fond a reținut că din livretul militar depus de reclamant,
rezultă că în perioada menționată a fost „mână de lucru”. S-a mai reținut că
acesta nu a avut calitatea de soldat în armată și a fost folosit la muncă.
Împotriva sentinței sus-menționate
a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Olt, care a motivat, în esență, că
reclamantul nu a satisfăcut stagiul militar în cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii și că Legea nr. 309/2002 nu prevede acordarea de drepturi,
celor care au satisfăcut stagiul militar în cadrul Ministerului Forțelor
Armate.
Recursul este nefondat.
Se reține că în perioada
solicitată, reclamantul nu a avut calitate de soldat și a fost folosit la
muncă. Astfel, din livretul militar rezultă că pentru perioada respectivă, este
menționat „mână de lucru”, la rubrica „armă” este inserată mențiunea „lucrător
C.F.”, iar la denumirea specialității militare este trecut „specialist în
serviciul de construcții C.F.”.
Precaritatea evidențelor nu
poate constitui cauză de pierdere a drepturilor conferite prin Legea nr. 309/2002,
care se constituie în regim reparator pentru cei care, din diferite motive, au
fost supuși în perioada tinereții, când trebuiau să satisfacă stagiul militar,
la muncă, care avea caracter forțat.
Față de cele ce preced,
recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312
C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Casa Județeană de Pensii Olt împotriva sentinței civile nr. 656 din 5
noiembrie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 februarie 2005.