ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2971/2005

Asupra conflictului de competență de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la Judecătoria Petroșani sub nr. 3739/2003

din 15 august 2003, F.G. și F.M., în contradictoriu cu intimații P.E., P.I.,

P.E.L., F.E., V.L., F.P., R.M. și Biroul executorului judecătoresc D.E., au

solicitat anularea titlului executoriu, sentința civilă nr. 5185 din 27

decembrie 1999 a Judecătoriei Petroșani, constatarea că prin acest titlu

întreaga suprafață în litigiu s-a atribuit coproprietarului P.E., desființarea

titlului, efectuarea unei noi expertize și rejudecarea cauzei.

Prin sentința civilă nr. 1877 din 28

aprilie 2004 Judecătoria Petroșani, a respins contestația la executare, precum

și excepția lipsei calității procesuale a contestatoarei F.M., reținând că în

speță se pun în discuție dispozitivul sentinței civile nr. 5185/1999 care

cuprinde dispoziții ce nu pot fi aduse la îndeplinire în teren, chestiuni de

fond care puteau fi invocate în căile de atac, în contestație neputându-se

repune în discuție și administra probe pentru a combate situații de fapt soluționate

cu ocazia judecării procesului în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească

pusă în executare.

Împotriva sentinței au declarat apel

contestatorii F.G. și F.M. invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.

Dosarul a fost trimis Curții de Apel

Alba-Iulia pentru soluționarea apelului.

Caracterizând calea de atac drept

recurs, Curtea de Apel Alba-Iulia prin decizia civilă nr. 736 din 5 octombrie

2004, a declinat competența materială de soluționare a recursului în favoarea

Tribunalului Hunedoara.

Pentru a pronunța această decizie,

Curtea de Apel Alba-Iulia a reținut, că potrivit art. 402 alin. (2) C. proc.

civ. hotărârea cu privire la contestația la executare se dă fără drept de apel

cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 400

1

și art. 401

alin. (2) C. proc. civ. respectiv, când contestația vizează împărțirea

bunurilor comune sau când o terță persoană pretinde că are un drept de

proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit.

Contestația la executare

neîncadrându-se în cele două excepții, Curtea de Apel Alba-Iulia a conchis, că

în speță calea de atac nu este apelul, ci recursul care, potrivit art. 2 pct. 3

C. proc. civ. este de competența tribunalului.

La rândul său Tribunalul Hunedoara,

secția civilă, prin decizia nr. 15/A din 17 ianuarie 2005 a declinat competența

de judecare a apelului, în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia.

Ivindu-se conflictul negativ de

competență între cele două instanțe, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție spre a se pronunța în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

cu regulator de competență.

În speță, F.G. și F.M. au contestat

întinderea și aplicarea titlului executoriu, sentința civilă nr. 5185/1999 a Judecătoriei

Petroșani.

Potrivit art. 402 alin. (3) C. proc.

civ., „hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul,

întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac

ca și hotărârea ce se execută”.

Sentința civilă nr. 5185/1999

pronunțată de Judecătoria Petroșani, a fost supusă atât apelului, soluționat

prin decizia civilă nr. 1482/2000 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, cât și

recursului soluționat prin decizia civilă nr. 2854/2000 pronunțată de Curtea de

Apel Alba-Iulia.

În atare situație, evident că și

sentința civilă nr. 1877/2004 pronunțată în contestația la executare este

supusă căii de atac a apelului și respectiv a recursului, așa încât, calea de

atac împotriva acesteia este apelul și nu recursul, cum în mod eronat a

considerat Curtea de Apel Alba-Iulia.

Cum, la data judecării contestației

la prima instanță, 28 aprilie 2004, competența de soluționare a apelului

împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, revine curților de apel

potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ. așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr.

58/2003, iar apelul de față nu se încadrează între apelurilor la care se referă

Legea nr. 195/2004 de aprobare a ordonanței, sau Legea nr. 493/2004 de aprobare

a O.U.G. nr. 65/2004 aflate în actuala competență a tribunalului, competența de

soluționare a apelului declarat de contestatorii F.G. și F.M. împotriva

sentinței civile nr. 1877 din 28 aprilie 2004 pronunțată de Judecătoria

Petroșani, revine Curții de Apel Alba-Iulia, motiv pentru care, în temeiul art.

158 C. proc. civ. instanța supremă stabilește competența materială de soluționare

a apelului, în favoarea acestei curți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a apelului

formulat de F.G. și F.M. împotriva sentinței civile nr. 1877 din 28 aprilie

2004 a Judecătoriei Petroșani, în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 aprilie 2005.