ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 296/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 296/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 889

din 17 decembrie 2003, Tribunalul Dolj a dispus condamnarea inculpatului F.O.A.

la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii calificate de tâlhărie

(prin violențe și amenințări cu pistolul din dotare), prevăzută de art. 211

alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C.

pen., un an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de

substanțe toxice, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74

lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

Pe latură civilă s-a luat

act că partea vătămată T.S. nu s-a constituit parte civilă, aceeași situație

juridică existând și pentru partea civilă S.N.P. P., sucursala DOLJCHIM, pentru

prejudiciul rămas nerecuperat în sumă de 96,133 lei, reprezentând

contravaloarea a 20 litri alcool metilic (din totalul prejudiciului cauzat

părții civile, în sumă de 273,979 lei, reprezentând contravaloarea a 57 litri

alcool metilic) și în consecință:

În temeiul art. 118 lit. d)

C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat, către stat, a sumei de

96,133 lei.

A fost obligat inculpatul la

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 28 august 2002,

în timp ce executa serviciul de pază la postul mobil nr. 5 din incinta

sucursalei DOLJCHIM Craiova, pendinte S.N.P. P. S.A. București, în baza

contractului nr. 294 din 6 octombrie 1999, în calitate de angajat al C.G.P.

Dolj, inculpatul a sustras din instalații, într-un sac din plastic cantitatea

de 27 litri alcool metilic (metanol) folosit în loc de benzină, pe care a

golit-o în rezervorul autoturismului Dacia proprietatea sa, pe care o parcase

vis-a-vis de locul de pază, în apropierea gardului despărțitor, în incinta SC

C. (contrar dispoziției, cunoscută de inculpat, privind lăsarea autoturismelor

în parcarea situată la intrarea principală în incinta unității de pază).

În jurul orelor 14,00,

inculpatul a fost surprins de martorul B.V. și partea vătămată T.S., șef secție

servicii interne în cadrul DOLJCHIM SA, cu atribuții de control asupra

serviciului de pază în perimetrul societății amintite, în timp ce transporta

spre autoturism un bidon de plastic de 30 litri încărcat cu alcool metilic

sustras în aceleași condiții arătate anterior.

În momentul în care

inculpatul a observat pe cei doi a golit parțial conținutul bidonului pe care

l-a aruncat la pământ, din care martorul B.V. care a reușit să mai recupereze

cantitatea de 10 litri, partea vătămată urmărind pe inculpat prin săpătura din

gard, în incinta postului de pază unde i-a comunicat că va lua măsuri de

constatare și sancționare (respingând rugămințile în sens contrar făcute de

inculpat).

Urmare a atitudinii părții

vătămate, inculpatul i-a adresat injurii, a îmbrâncit-o și a amenințat-o cu

pistolul din dotare, cerându-i să părăsească unitatea. De teamă partea vătămată

s-a îndreptat către spărtura din gard și a chemat în ajutor pe martor care a

observat urme de sânge pe cămașa victimei, în timp ce inculpatul își punea

pistolul în toc.

Au fost sesizate de îndată

organele de poliție care au ridicat probe din produsul aflat în rezervorul

autoturismului și bidon, constatându-se că în acestea se află alcool metilic,

substanță toxică a cărei deținere este interzisă fără autorizație emisă în

condițiile legii.

Inculpatul a susținut că în

rezervorul mașinii se afla gazolină, pe care a cumpărat-o în cursul aceleiași

zile de la o persoană necunoscută (fără a dovedi această situație), iar bidonul

din plastic a aparținut unei persoane necunoscute pe care a surprins-o în timp

ce transporta metanol sustras de la locul de muncă.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul F.O.A.

În apelul său parchetul a

solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacată și schimbarea

încadrării juridice a faptei în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211

alin. (2

1

) lit. b) C. pen., precum și înlăturarea aplicării

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., reținute în

mod nejustificat în favoarea inculpatului.

Inculpatul F.O.A. a

solicitat în apelul său achitarea sa, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea

faptei, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei în

infracțiunea de furt, prevăzută de art. 208 C. pen., dată fiind inexistența

legăturii de cauzalitate între încercarea inculpatului de a-și însuși

conținutul bidonului abandonat și altercația avută cu partea vătămată, această

din urmă comportare a inculpatului fiind justificată de pătrunderea ilegală a

părții vătămate în incinta postului de pază. În acest sens s-a cerut a se avea

în vedere că martorul B.V. în cursul audierii la cercetarea judecătorească nu a

mai confirmat amenințarea cu pistolul a părții vătămate.

Prin decizia penală nr. 184

din 14 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul F.O.A.

S-a dispus desființarea

sentinței atacate, descontopirea pedepselor aplicate, schimbarea încadrării

juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) C. pen., în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2

1

)

lit. b) C. pen. și menținând aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și art. 76

lit. b) C. pen., a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de un an

închisoare.

A fost redusă pedeapsa

aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la 3 luni

închisoare (înlăturând aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 2 ani),

astfel încât, prin contopirea în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.

pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de un an închisoare.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul

F.O.A.

În recursul său, parchetul a

criticat hotărârea atacată sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei. A

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacată și prin înlăturarea

aplicării dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., majorarea pedepsei.

În recursul său, inculpatul

a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor și în principal, achitarea

sa pentru infracțiunea de tâlhărie, în temeiul art. 11 pct. 2, raportat la art.

10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., și achitarea pentru infracțiunea prevăzută

de art. 312 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la

art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., sau în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. În subsidiar a solicitat

aplicarea art. 76 lit. c) C. pen. și art. 81 C. pen., referitor la suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Într-un al doilea subsidiar

a solicitat înlăturarea aplicării alin. (2

1

) lit. b) din încadrarea

juridică a infracțiunii de tâlhărie, reținută în sarcina inculpatului.

Recursurile declarate nu

sunt fondate pentru considerentele ce urmează:

Din examinarea actelor și

lucrărilor din dosar rezultă că instanțele au reținut corect situația de fapt

și vinovăția inculpatului, conform unui amplu și judicios material probator

administrat în cauză, instanța de apel a făcut o corectă încadrare a faptelor

în textele de lege corespunzătoare iar pedeapsa aplicată a fost corect

individualizată, potrivit cerințelor dispozițiilor art. 72 și art. 52 C. pen.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale

a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de

pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, potrivit

art. 52 C. pen., pedeapsa nu este numai o măsură de constrângere, dar și un

mijloc de reeducare al inculpatului, scopul acesteia fiind prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Verificând actele și

lucrările dosarului se constată că inculpatul F.O.A. a avut o conduită bună

până în momentul săvârșirii faptei, fiind angajat în funcția de gardian public

în cadrul C.G.P. Dolj, se află la primul conflict cu rigorile legii penale, din

fișa de cazier judiciar rezultând că acesta nu este cunoscut cu antecedente

penale, iar în prezent este angajat la SC P.A.S. SRL Craiova, unde are un

comportament bun față de colegii de muncă, de clienți și are rezultate bune în

muncă.

Așadar în mod corect

instanțele au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante,

prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., astfel că nu există temeiuri pentru

înlăturarea lor și nici pentru majorarea pedepselor aplicate acestuia.

De altfel, pedeapsa

rezultantă de un an închisoare, sub aspectul cuantumului său este în măsură să

asigure reeducarea inculpatului în vederea reintegrării sale în comunitate și

prevenția generală.

Așa fiind, critica formulată

de parchet privind greșita individualizare a pedepsei este nefondată și

respinsă ca atare.

Cu privire la cererile

formulate de inculpat prin care a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea de

tâlhărie, în temeiul art. 11 pct. 2, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen., deoarece fapta nu există și achitarea pentru infracțiunea prevăzută

de art. 312 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la

art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece nu este autorul ei sau în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., deoarece fapta nu îndeplinește elementele constitutive ale acesteia, se

constată că nu sunt fondate.

Astfel, conform

declarațiilor părții vătămate T.S., care se coroborează cu cele ale martorului

B.V., procesul verbal de constatare, adresele părții civile, rezultă că la data

de 24 august 2002, în jurul orei 14,00, inculpatul, angajat ca paznic la

filiala SC D. SA aparținând S.N.C. P. București, a fost surprins de șeful

serviciului interne, în timp ce se deplasa către autoturismul proprietate

personală cu un bidon de 30 de litri alcool metilic în valoare de 144.199 lei,

iar pentru a-și asigura scăparea a întrebuințat violențe și amenințări,

folosind inclusiv pistolul din dotare împotriva părții vătămate.

De asemenea, cu aceeași

ocazie s-a constatat că inculpatul deținea în rezervorul mașinii, contrar

dispozițiilor legale, cantitatea de 27 litri alcool metilic în valoare de

128.632 lei, pe care a sustras-o în cursul aceleiași zile din instalațiile

filiala SC D. SA

Susținerea inculpatului privind

cumpărarea cantității de 27 litri gazolină care a fost găsită în rezervorul

autoturismului acestuia, de la o persoană necunoscută, nu a fost dovedită de

nici una din probele dosarului.

Din buletinele de analiză a

rezultat că substanța găsită în rezervorul autoturismului și aceea ce a mai

putut fi recuperată din conținutul bidonului, este metanol, substanță toxică

interzisă, care se află exclusiv în instalațiile părții civile, de unde a fost

sustrasă de inculpat.

Amenințarea părții vătămate

de către inculpat, pentru ca aceasta să nu constate sustragerea și a nu anunța

conducerea societății și Corpul gardienilor publici este, de asemenea, dovedită

cu depozițiile părții vătămate și ale martorului B.V., care se coroborează cu

cele constatate prin procesul-verbal, urmele de sânge pe cămașa victimei,

inculpatul recunoscând că provin de la altercația avută cu acesta.

Așa fiind, infracțiunea de

tâlhărie există în materialitatea ei, neexistând motive pentru achitarea

inculpatului pentru această infracțiune.

De asemenea, fapta

inculpatului, care a constat în deținerea fără drept, de metanol, care este o

substanță toxică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic

de substanțe toxice, prevăzută de art. 312 C. pen., iar din probele

administrate s-a dovedit cu certitudine că acesta este autorul ei, astfel că nu

sunt temeiuri pentru achitarea acestuia, în sensul în care a solicitat.

Cum inculpatul F.O.A., după

ce a fost prins de partea vătămată și martorul B.V., având un bidon ce conținea

metanol, iar pentru a-și asigura scăparea a scos pistolul din dotare și a

amenințat cu el partea vătămată, fapta săvârșită de el, așa cum în mod corect a

reținut instanța de apel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2

1

) lit. b) C. pen.

Așadar, nu există motive

pentru schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie, în sensul care a

solicitat inculpatul, urmând ca și această cerere să fie respinsă ca nefondată.

Pentru aceste considerente,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și

inculpatul F.O.A. să fie respinse, ca nefondate.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., urmează ca recurentul inculpat să fie obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și

inculpatul F.O.A. împotriva deciziei penale nr. 184 din 14 aprilie 2004 a

Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 ianuarie 2005.