ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 711/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 28 noiembrie 2002, reclamantul V.V. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, solicitând obligarea pârâtului la plata sumelor de 39.827.79 lei și respectiv, 26.998.136 lei, reprezentând impozite aferente ajutorului de trecere în rezervă și respectiv, plăților compensatorii. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost trecut în rezervă, la data de 1 iulie 2000 și că, prin nerespectarea prevederilor O.G. nr. 7/1998 și ale Legii nr. 138/1999, sumele primite cu titlu de ajutor și plăți compensatorii au fost impozitate. Prin sentința nr. 473 din 10 noiembrie 2003, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data achitării ajutorului bănesc, la trecerea în rezervă a reclamantului și a plăților compensatorii, era în vigoare O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit; potrivit prevederilor art. 23 lit. b), sumele constituiau drepturi salariale, deci venituri impozabile, astfel încât reținerea impozitului este justificată. Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul V.V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a arătat că instanța a calificat în mod eronat, ca fiind drepturi salariale, ajutorul bănesc și plățile compensatorii, sumele fiind primite după încetarea raporturilor de muncă, iar actele normative aplicabile, Legea nr. 138/1999 și O.G.

nr. 7/1998, prevăzând expres că ajutoarele nu se impozitează. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, Curtea reține că este corectă calificarea stabilită de instanța de fond, în sensul că sumele primite de reclamant, cu titlu de ajutor, la trecerea în rezervă și de plăți compensatorii, constituie drepturi salariale, fiind acordate ca urmare a încetării raporturilor de muncă cu Ministerul Apărării Naționale și în considerarea calității de cadru militar activ. Sumele primite de reclamant, la trecerea în rezervă, stabilite prin reglementările legale în vigoare la acea dată, constituie, așadar, o formă de retribuire a muncii personalului militar, care intră sub incidența O.G.

nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, act normativ ce exclude drepturile salariale din categoria veniturilor neimpozabile. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de V.V. împotriva sentinței civile nr. 473/CA/2003 - PI din 10 noiembrie 2003, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2005.