ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3098/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 17 ianuarie 2003, R.N.P. - Direcția Silvică Harghita a chemat în judecată

Guvernul României, pentru anularea poziției nr. 1 din Anexa nr. 37 la H.G. nr. 1351/2001.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că Anexa nr. 37 cuprinde bunurile ce formează domeniul public al comunei

Mugeni, județul Harghita, iar la poziția menționată se regăsește drumul

forestier intrat în patrimoniul reclamantei, în baza H.G. nr. 15/1994.

S-a mai precizat că Legea nr.

213/1998 nu cuprinde drumurile forestiere în categoria proprietății publice,

iar O.G. nr. 43/1997 le exclude din categoria drumurilor publice.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 68 din 27 martie

2003, a respins ca nefondată, acțiunea.

Prin aceeași sentință au

fost respinse, ca inadmisibile, cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean

Harghita, Consiliului Local al comunei Mugeni și Ministerului Administrației

Publice, formulată de pârât, precum și cererea de intervenție formulată de

Ministerul Administrației Publice.

Recursul declarat de

reclamantă a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ, prin decizia nr. 1023 din 10 martie 2004.

S-a dispus casarea sentinței

atacate și trimiterea cauzei, pentru rejudecare, cu motivarea că acțiunea a

fost respinsă ca nefondată, dar motivată pe excepția prevăzută de art. 2 lit. d)

din Legea nr. 29/1990 care nu a fost pusă în discuția părților, contrar

dispozițiilor art. 129 și art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Rejudecând cauza, Curtea de

Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin

sentința nr. 276 din 8 noiembrie 2004, a respins atât acțiunea, cât și cererea

de chemare în garanție și cea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului

Guvernul României.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, R.N.P. R. - Direcția Silvică Miercurea Ciuc.

Recurenta a susținut, în

esență, că instanța nu a verificat dacă hotărârile consiliilor locale au produs

efecte juridice și a interpretat greșit dispozițiile Legii nr. 213/1998, cu

privire la atestarea de către Guvern, a apartenenței unor bunuri la domeniul

public al unității administrativ-teritoriale.

Recursul este nefondat.

În speță, inventarul

bunurilor care alcătuiesc domeniul public al localității, a fost însușit prin

Hotărârea Consiliului Local Mugeni nr. 25/1999, pe care recurenta nu a

atacat-o, cum corect a reținut instanța de fond și care a constituit baza

adoptării de către Guvern, a H.G. nr. 1351/2001.

Reclamanta nu este titulara

dreptului de proprietate asupra terenurilor și drumurilor forestiere, ea având

numai dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică a

statului.

Dar, existența unui simplu

drept de administrare nu poate fi opus Guvernului care, în virtutea

prerogativelor conferite de lege, este competent să dispună trecerea unui bun

din domeniul public al statului, în domeniul public al unei unități

administrativ-teritoriale, la cererea consiliului local interesat [art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al

acestuia].

Tot Guvernului României îi

revine competența de a atesta prin hotărâre, apartenența bunurilor la domeniul

public județean sau local, pe baza inventarelor însușite de consiliile județene

sau locale, după caz în condițiile art. 21 din Legea nr. 213/1998.

Rezultă prin urmare, că

hotărârea guvernamentală supusă controlului jurisdicțional, care atestă

apartenența bunurilor imobile din Anexa nr. 37, la domeniul public al comunei

Mugeni, este legală și nu o vatămă pe reclamantă în drepturile sale legitime.

Astfel, reclamanta putea să

exercite în continuare prerogativele izvorâte din dreptul său de administrare,

pe bază de contract în condițiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea R.N.P. R. - (H.G. nr. 173/2001).

Dreptul de administrare al

regiei asupra bunurilor proprietate publică a statului se regăsește reglementat

și în H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P. R. și prin dispozițiile

Legii nr. 120/2004, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 96/1998 privind

reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național.

Față de cele ce preced,

hotărârea instanței de fond care a respins acțiunea reclamantei, este legală și

temeinică și, în consecință, recursul se privește ca nefondat, urmând a fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de R.N.P. R. - Direcția Silvică Miercurea Ciuc împotriva sentinței nr. 276 din

8 noiembrie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2005.