ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1061/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Câmpulung-Muscel, prin sentința civilă nr. 1740 din 30 septembrie 2003 a admis acțiunea civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 21 din O.U.G. nr. 190/2000, și a obligat pârâta Banca Națională a României, sucursala județeană Argeș, către reclamantul C.I.G. la despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea a 78 monede din aur în greutate de 441,41 grame confiscate abuziv de Statul Român și ulterior folosite în interes propriu prin topire, la cursul gramului de aur la data executării (la nivelul anului 2003 valoarea despăgubirilor era de 165.683.685 lei). Împotriva sentinței s-a declarat „apel” de către pârâtă.

Curtea de Apel Pitești, secția civilă prin decizia civilă nr. 305/A din 18 decembrie 2003, făcând aplicația dispozițiilor legale în vigoare la data pronunțării sentinței prin art. 84 și art. 282 1 C. proc. civ. a dat calificarea juridică corectă căii de atac în cauză, aceea a recursului, declină competența de soluționare în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, în temeiul art. 4 pct. 1 și art. 299 alin. (2) C. proc. civ.(introdus prin O.G. nr. 58 din 25 iunie 2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă). Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe, formând obiectul dosarului nr. 8089 din 7 ianuarie 2004. Potrivit alin. (3) al art. 299 C. proc.

civ., introdus prin art. I pct. 5 din Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea O.U.G. nr. 658/2003 „în situațiile în care, potrivit dispozițiilor prezentului cod sau ale legii speciale, încheierile sau alte hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competența instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea „în cauză sau, după caz, de instanța competentă expres prevăzută de lege”. În completarea dispozițiilor legale precizate potrivit art. II alin. (1) din aceiași lege, prin derogările de la dispozițiile art. 725 alin. (2) C. proc. civ., s-a prevăzut că recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel potrivit legii în vigoare la data pronunțării lor și aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cum este cazul în speță, se trimit spre judecată instanțelor imediat superioare celor care au pronunțat hotărârea în primă instanță.

În consecință, competența de soluționare a recursului va fi declinată în favoarea Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Declină în favoarea Tribunalului Argeș competența de soluționare a recursului declarat de pârâta Banca Națională a României, sucursala județeană Argeș, împotriva sentinței nr. 1740 din 30 septembrie 2003 a Judecătoriei Câmpulung. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2005.