ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2291/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2291/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă la
data de 24 martie 2000, S.E.T. SA Iași, în calitate de lichidatoare a SC D.C.
SRL Suceava, a chemat în judecată pe pârâta SC C.X. SA Rădăuți, pentru a fi
obligată să-i plătească 1.192.208.000 lei, reprezentând contravaloare a 24
autoturisme marca Cielo, în baza contractelor încheiate la data de 11 iulie
Ulterior, reclamanta a arătat că pârâta a invocat lipsa sa de răspundere,
pe considerentul predării autoturismelor altei societăți în mod nejustificat.
Pârâta a formulat cerere de
chemare în garanție, împotriva SC C.P. SRL Rădăuți, susținând că aceasta s-a
desprins prin divizare din societatea sa în 1999 și, conform protocolului
încheiat, a preluat și activele în cauză, astfel că datorează sumele pretinse
de reclamantă.
Tribunalul Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 959 din 28
noiembrie 2000, a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de
1.192.208.000 lei, daune cu cheltuieli de judecată, fiind respinsă cererea de
chemarea în garanție.
În pronunțarea acestei
hotărâri, instanța a reținut că între reclamanta vânzătoare și pârâta
cumpărătoare s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru 25 autoturisme
marca Cielo, a căror preț a fost achitat parțial.
Plata prețului integral nu a
fost dovedită. Prin proiectul de hotărâri A.G.A., SC C.X. SA, din 30 septembrie
1998, Consiliul de Administrație precizează că datorează către SC D.C. SRL
Suceava suma de 1,15 miliarde lei, reprezentând 610 milioane lei,
contravaloarea a 25 autoturisme Cielo cumpărate și neachitate, și 980 mil.
dobânzi.
În ce privește cererea de
chemare în garanție, instanța a reținut că este de respins, protocolul invocat
de pârâtă privind predarea activelor nefiind definitivat.
Apelul pârâtei împotriva
hotărârii instanței de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel
Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 490
din 17 decembrie 2001, în esență, reținându-se că pârâta cumpărătoare nu a
făcut dovada plății către reclamantă a sumelor în litigiu.
Împotriva acestei decizii,
pârâta SC C.X. SA Rădăuți a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 10 C.
proc. civ., susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât instanța nu s-a
pronunțat asupra dovezilor pertinente depuse în cauză, astfel că:
- s-a ignorat clauza din art.
2 din contractul de vânzare-cumpărare a autoturismelor, prin care s-a menționat
că prețul convenit de 40 milioane a fost primit de la cumpărător, dar
lichidatorul reclamantei, C.E.T. Iași, nu a făcut verificarea plăților;
- greșit s-a înlăturat
expertiza contabilă dispusă într-o altă pricină, dosar nr. 1021/1998 al
Tribunalului Suceava, vizând executarea ipotecii prin care SC C.X. SA a
garantat în favoarea SC D.C. SRL un împrumut de 500 milioane lei, pentru
contractul de credit nr. 113 din 26 august 1996, expertiză prin care se
concluzionează că nu datorează suma din acțiune;
- fără temei s-a înlăturat
răspunderea chematei în garanție care, potrivit protocolului de divizare,
recunoaște că a primit activele și că înțelege să preia datoriile către SC D.C.
SRL.
Recursul este nefondat.
În principal, recurenta
susține că a achitat prețul celor 25 autoturisme cumpărate de la pârâtă,
referindu-se la art. II din contractul în care se prevede că prețul a fost
achitat în întregime.
Cu privire la plata prețului,
se reține că reclamanta, pe tot parcursul procesului, nu a depus dovezi cu care
să dovedească plățile, modalitatea de plată (ordine de plată, file C.E.C.,
etc.), întrucât vânzătoarea pârâtă constată primirea în întregime a prețului.
În clauza din contract, art.
II, invocată de recurentă, se reține că în afară de referirea la suma de 41
milioane, prețul convenit și achitat, se prevede că „la acest preț se adaugă și
suma de 8.124,13 dolari S.U.A.(...),conform contractului de vânzare cumpărare
cu plata prețului în rate, și reprezentând restul din prețul nerambursabil
creditorilor SC D.O. SA și SC A.R., în garantarea căruia se constituie garanție
reală”.
Ca urmare, nu rezultă din
contract că prețul autoturismului a fost achitat în întregime ci, așa cum
reține instanța de fond, pe baza dovezilor din dosar. Hotărârea A.G.A. a SC C.X.
SA Rădăuți din 30 septembrie 1998. cumpărătoarea recunoaște că mai datorează
1,15 milioane lei, or nu s-a făcut dovada plății acestei sume.
În ce privește expertiza
invocată de recurentă, dispusă într-un alt dosar, aceasta a privit contractul
de garanție prin care SC C.X. SA. a garantat suma de 500 milioane, astfel că nu
s-a făcut o verificare a plăților prețului autoturismelor, plăți ce nu au fost
dovedite.
Ca urmare, întemeiat.
instanțele au angajat răspunderea reclamantei pentru neplata produselor
integral.
Este întemeiată și soluția
de respingere a chemării în garanție, întrucât pârâta recurentă nu a făcut
dovada că autoturismele au fost predate către SC C.P. SRL, protocolul invocat
nefiind definitivat.
Față de cele de mai sus,
hotărârea atacată fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta SC C.X. SA Rădăuți, împotriva deciziei nr. 490 din 17
decembrie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios
administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi, 29 iunie 2004.