ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5276/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 348 din 21 iunie 2004, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul A.N. la 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) alin. ultim, în referire la art. 76 lit. a) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a constatat că A.R, mama victimei, nu s-a constituit parte civilă. În baza art. 118 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea toporului, corp delict. Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: A.N., în vârstă de 40 ani, locuia împreună cu fratele său A.I., de 49 ani și mama lor în aceeași casă, în satul Drăculești, jud. Galați.

Cei doi frați, necăsătoriți și fără ocupație, erau cunoscuți ca mari consumatori de băuturi alcoolice. Pe fondul consumului exagerat de alcool, între ei a existat o stare conflictuală, de multe ori lovindu-se reciproc, agresând-o și pe mama lor. În ziua de 20 decembrie 2003, cei doi frați au consumat din nou băuturi alcoolice, iar în jurul orei 18,00, în urma unor discuții contradictorii, inculpatul A.N. i-a aplicat lui A.I., aflat în avansată stare de ebrietate, multiple lovituri la cap și pe corp, cu pumnii, picioarele și apoi cu latul și muchia unui topor. Intervenția mamei lor, A.R., de a nu mai lovi victima, a rămas fără rezultat, inculpatul continuând să-și lovească fratele. În cursul aceleași seri, victima A.I.

a decedat. La autopsia efectuată, s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința traumatismului toracic, cu multiple fracturi costale stângi (coastele 5-12) și rupturi pleuropulmonare cu hemopneumotorax stâng și fractura coastei a VIII-a dreaptă, în cadrul unui politraumatism, produs prin lovire cu corpuri contondente. După aspectul și topografia leziunilor, s-a apreciat că acestea au fost produse, atât în timp ce victima era în ortostatism, cât și în timp ce era căzută cu fața spre agresor, iar cele toracice, în timp ce acesta se afla în decubit dorsal. În sângele recoltat de la cadavru s-a pus în evidență 3,75 gr. o /oo alcool.

Prima instanță a apreciat că se pot aplica, în cauză, circumstanțe atenuante, constând în conduita bună a inculpatului, anterior comiterii faptei, că acesta nu a mai fost condamnat și a avut o atitudine sinceră și de regret, între frați existând certuri determinate de victimă. Prin decizia penală nr. 429/ A din 17 august 2004, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului, de la 12 ani la 15 ani închisoare, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) și ultim C. pen., în referire la art. 76 lit. a) C. pen. Instanța de apel a motivat înlăturarea circumstanțelor atenuante prin aceea că fapta inculpatului prezintă un ridicat grad de pericol social, victima fiind în imposibilitate fizică de a reacționa, datorită avansatei stări de ebrietate în care se afla (3,75 gr.

o /oo alcool în sânge), iar inculpatul prin lovituri repetate și-a ucis fratele. Faptul că inculpatul a avut o bună conduită în societate și este la primul impact cu legea penală au fost avute în vedere de instanța de apel la individualizarea pedepsei, fără aplicarea circumstanțelor atenuante. Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs inculpatul, cu cererea menținerii hotărârii primei instanței, avându-se în vedere că el se afla într-o permanentă stare de agitație, întreținută de atitudinea agresivă a victimei. Recursul declarat de inculpat este nefondat. Prima instanță și cea de control judiciar au reținut, pe baza probelor administrate în cauză, o situație de fapt corectă, încadrând corespunzător, din punct de vedere juridic, faptă săvârșită de inculpat.

Înalta Curte constată că la individualizarea pedepsei aplicate lui A.N. au fost respectate, de către instanța de apel, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., aceasta stabilind o pedeapsă just individualizată, raportată la pericolul social concret al faptei comise și la circumstanțele personale ale inculpatului. Corect instanța de apel a stabilit că inculpatul a inițiat conflictul, fără a fi provocat de cineva și a intenționat să suprime viața părții vătămate prin lovirea acesteia cu bestialitate, prin aplicarea unor multiple lovituri puternice, în partea superioară a corpului, cu zone vitale, inclusiv prin folosirea toporului, el nerenunțând la desfășurarea activității nici în momentul în care a intervenit mama lor, victima neputându-se apăra datorită stării avansate de ebrietate.

Toate acestea, cât și împrejurarea că victima era fratele inculpatului, nu justifică acordarea de circumstanțe atenuante în cauză. Ca atare, în mod corect s-a apreciat de către instanța de apel că pedeapsa aplicată inculpatului nu poate fi considerată ca severă, ea fiind necesară realizării prevederilor art. 52 C. pen. În consecință, Înalta Curte constatând neîndeplinite cerințele motivului de recurs invocat, iar din examinarea din oficiu a hotărârii atacate nerezultând alte temeiuri de casare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., în baza art. 395 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) din același cod, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.N., va deduce din pedeapsa de executat timpul prevenției și îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.N. împotriva deciziei penale nr. 429/ A din 17 august 2004 a Curții de Apel Galați. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 21 decembrie 2003 la 15 octombrie 2004. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 octombrie 2004.