ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2749/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 95/F din

13 iulie 2004, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul B.V., în contradictoriu cu

Casa Județeană de Pensii, Brașov, a anulat hotărârea nr. 4557 din 25 februarie

2004, emisă de pârâtă, în ceea ce privește perioada 10 octombrie 1955 - 16

decembrie 1956 și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să

constate calitatea reclamantului, de beneficiar al Legii nr. 309/2003, pentru perioada

menționată și să îi acorde acestuia, drepturile prevăzute de lege, începând cu

data de 1 aprilie 2003.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul, în perioada 10 octombrie

1955 - 16 decembrie 1956, a efectuat stagiul militar în detașament de muncă,

astfel cum rezultă din livretul său militar.

În sensul admiterii în

parte, a acțiunii, instanța a avut în vedere, atât mențiunile din livretul

militar, cât și înscrisul de la dosar, respectiv, adresa nr. 9819/2004 emisă de

Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02405, în care se precizează că, potrivit

Precizărilor C.N.P.A.S nr. 2784/2003, pct. 3, formularea „detașament de muncă”,

poate fi luată în considerare la stabilirea calității de beneficiar al Legii

nr. 309/2002. Pentru perioada 10 noiembrie 1954 - 10 octombrie 1955, cererea

reclamantului a fost respinsă, cu motivarea că în livretul militar nu s-a

înscris mențiunea „Detașament de muncă”.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, invocând motivul de casare

prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și motivând în fapt, că potrivit adresei

nr. A 652 din 13 februarie 2004, emisă de Centrul Militar Zonal Brașov, în fișa

de evidență militară a reclamantului, acesta figurează că a fost încorporat la U.M. nr. 04304, la data de 11 noiembrie 1954 și lăsat la vatră în 16 decembrie 1956, nefiind

menționată prestarea vreunei munci, în cadrul detașamentelor de muncă ale

Direcției Generale a Serviciului Muncii.

S-a mai susținut că în

pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere numai înregistrările din

livretul militar, nu și mențiunile din fișa de evidență.

Recursul este nefondat,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

În conformitate cu

prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002 și art. 6 lit. a) din Anexa

nr. 1 la H.G. nr. 1114/2002, se constată că înscrierile din livretul militar al

reclamantului atestă faptul că acesta, în perioada 10 octombrie 1955 - 16

decembrie 1956, a prestat, în cadrul serviciului militar, activitate de

constructor într-un detașament de muncă, fiind, astfel, îndeplinite cerințele

prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Așadar, în mod corect i s-a

recunoscut reclamantului, calitatea de beneficiar al dispozițiilor art. 1 din

această lege, cu acordarea drepturilor aferente perioadei menționate.

În consecință, sentința pronunțată

în cauză fiind legală, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., se va

respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 95/F din 13 iulie

2004, pronunțată Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 aprilie 2005.