ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3317/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată sub nr. 1834 din 28 iunie 2004, la Curtea de Apel București, reclamantul B.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de

Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 12116/11459 din 29

aprilie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre,

prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru

perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2041 din 11 octombrie

2004, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.V.,

în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București. A anulat

hotărârea nr. 12116/11459 din 29 aprilie 2004, emisă de pârâtă și a obligat

pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului,

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, aferente perioadei 28 iunie 1940 -

6 martie 1945, începând cu 1 mai 2004.

În motivarea soluției s-a

reținut că reclamantul a făcut dovada statutului de refugiat din Basarabia, în

perioada 1940 - 6 martie 1945, cu certificate de împroprietărire și prin

declarații de martori.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, motivat în

temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând în esență că, reclamantul

nu a făcut dovada calității de refugiat.

Examinând sentința atacată,

în raport cu motivul de recurs formulat și cu dispozițiile legale incidente

pricinii, se constată că recursul este întemeiat, pentru motivele ce se vor

dezvolta în continuare.

Conform prevederilor art. 1 lit.

c) din O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost adoptată cu modificări și completări

prin Legea nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 586/2002, „beneficiază de

prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945,

a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate”.

Din textul de mai sus

rezultă că numai persoana care a fost refugiată, expulzată sau strămutată din

cauza persecuțiilor din motive etnice, este beneficiară a prevederilor

acestuia.

În cauză este stabilit că intimatul

s-a născut la 3 februarie 1923, în localitatea Tabani, județul Hotin - U.R.S.S.

Potrivit certificatului C.T.

nr. 235 din 26 ianuarie 2004, emis de Ministerul Apărării Naționale - U.M.

02405, intimatul-reclamant a venit în România, pentru a urma cursurile unor

școli militare, în dosar neexistând nici un act care să probeze părăsirea de

acesta, a domiciliului, urmare a persecuțiilor etnice exercitate asupra sa.

În fapt, chiar și în

situația în care reclamantul ar fi făcut dovada strămutării sale în altă

localitate, decât cea de domiciliu, din cauza unor persecuții din motive

etnice, față de perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945, pentru care acțiunea sa

a fost admisă, instanța de fond nu a avut în vedere nici împrejurarea că, din

punct de vedere istoric, în perioada 1 iulie 1941 - 1 martie 1944, teritoriul

Basarabiei a fost retrocedat României. Practic în acest interval de timp nu au

mai existat persecuții etnice, în accepțiunea prevederilor legale, întrucât

regimul instaurat în România, în întregime sub administrație românească,

exclude eventualitatea unor persecuții din motive etnice, aplicate cetățenilor

români, populație majoritară.

Așa fiind, pentru motivele

arătate, recursul declarat de pârâtă va fi admis, se va casa sentința atacată

și pe fond, se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2041 din

11 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și

pe fond, respinge acțiunea, ca nefondată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 mai 2005.