ÎCCJ, Decizia nr. 73/2004

Asupra recursului în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 118 din 16 aprilie 2002, Tribunalul Satu Mare, secția penală, a condamnat pe inculpatul Z.P. la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen.

S-a reținut că, în noaptea de 25/26 mai 2001, victima P.M.V. s-a deplasat la barul P.A. din incinta ștrandului Satu Mare, unde a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorii P.D.I., S.E.O. și C.I.F., până în jurul orei 3

30

.

Dorind să plece acasă, aceștia au comandat un taxi. Când li s-a comunicat că acesta a sosit au părăsit barul, la ieșire constatând că este ocupat de inculpat și martorul T.Gh.V.

Între inculpat și victimă s-a declanșat o ceartă, la care au participat și martorii. Inculpatul Z.P. a scos un cuțit, cu care a aplicat victimei o lovitură în coapsa stângă, secționându-i artera femurală, fapt ce a condus la decesul acesteia.

Curtea de Apel Oradea, secția penală, prin decizia penală nr. 150/A din 16 iulie 2002, a respins apelul declarat de către inculpat împotriva hotărârii primei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, în raport de poziția subiectivă a inculpatului, fapta săvârșită de inculpat nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, sens în care inculpatul solicitase schimbarea încadrării juridice.

S-a mai reținut că pedeapsa este corect individualizată, așa încât nu se constată motive de reformare a sentinței atacate.

Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpatul a declarat recurs, care a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 5598 din 17 decembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală.

În motivarea acestei decizii, instanța de recurs a reținut, în esență, că prima instanță a stabilit corect starea de fapt, a dat încadrarea juridică corespunzătoare și a aplicat o pedeapsă just individualizată.

Împotriva celor trei hotărâri pronunțate în cauză, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare, întemeiat pe art. 409, art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen.

S-a susținut că, în raport de împrejurările în care inculpatul a săvârșit fapta, pe terasa unui bar, loc accesibil publicului prin natură și destinație, în prezența mai multor persoane, acesteia i s-a dat o greșită încadrare juridică în art. 174 alin. (1) C. pen., în loc de art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

În concluzie, procurorul general a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor atacate și rejudecarea cauzei, în limitele arătate.

Recursul în anulare este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 152 C. pen. s-a precizat că fapta se consideră săvârșită în public, între altele, atunci când aceasta a fost comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană sau în orice loc accesibil publicului, dacă sunt de față două sau mai multe persoane.

Definirea sintagmei „în public”, prin textul legal menționat, prezintă relevanță juridică în raport cu împrejurarea că săvârșirea în aceste condiții a unei fapte intrând sub incidența legii penale duce la încadrarea acesteia, în cazurile determinate de partea specială a Codului penal, în forma agravată a infracțiunii de bază.

Din materialul probator administrat în cauză rezultă că incidentul ce a dus, în final, la decesul victimei P.M.V. s-a desfășurat lângă terasa barului P.A., în prezența martorilor T.Gh.V., P.D.I., S.E.O. și C.I.F.

Or, locul faptei, astfel cum acesta a fost determinat, este accesibil publicului prin natura și destinația lui.

Totodată, de față au fost mai multe persoane în momentul săvârșirii faptei de către inculpatul Z.P., așa încât, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 152 lit. a) și b) C. pen., necesare pentru ca fapta comisă să fie considerată săvârșită „în public”.

Ca atare, infracțiunea de omor săvârșită de inculpatul menționat, în modalitatea arătată, se circumscrie prevederilor art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Condamnând inculpatul menționat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1), faptei săvârșite de către Z.P. i s-a dat o greșită încadrare juridică, așa încât hotărârile pronunțate în cauză sunt supuse cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 corespunzător motivului prevăzut de art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 din același cod, invocat de procurorul general.

În consecință, Înalta Curte va admite recursul în anulare, va casa hotărârile criticate și, în baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică din infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, cât și persoana inculpatului, fără antecedente penale, care a avut o conduită generală și procesuală corespunzătoare, se apreciază că aplicarea unei pedepse la limita minimului prevăzut de norma incriminatoare este în măsură să satisfacă scopul prevăzut de art. 52 C. pen.

În consecință, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., inculpatul Z.P. va fi condamnat la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului menționat timpul executat de la 26 mai 2001 la zi.

Onorariul de avocat, cuvenit pentru apărarea din oficiu a inculpatului Z.P. Adrian, conform dispozitivului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 118 din 16 aprilie 2002 a Tribunalului Satu Mare, secția penală, deciziei penale nr. 150/A din 16 iulie 2002 a Curții de Apel Oradea, secția penală, și deciziei nr. 5598 din 17 decembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, pe care le casează.

În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., text în baza căruia condamnă pe inculpatul Z.P. la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul executat de la 26 mai 2001, la 16 februarie 2004.

Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei, cuvenit pentru apărarea din oficiu a inculpatului Z.P. se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2004.