ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 318/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1982

din 9 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins

cererea formulată de condamnatul C.A. de întrerupere a executării pedepsei de 7

ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 941/2002 a aceluiași tribunal,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., constatându-se că în cauză nu sunt

întrunite cerințele art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen.

Astfel, s-a avut în vedere

de către tribunal că petiționarul nu a dovedit existența unor împrejurări

speciale care să conducă la concluzia că executarea imediată a pedepsei ar avea

consecințe grave pentru condamnat ori pentru familia acestuia.

Referitor la ancheta socială

efectuată de Primăria Petrochioaia, deși aceasta atestă existența unor greutăți

financiare ale familiei, ele nu s-ar putea rezolva prin întreruperea executării

pedepsei.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală, prin decizia nr. 741/ A din 6 octombrie 2004 a respins apelul

declarat de condamnat împotriva sentinței primei instanțe, considerând

nefondată critica formulată în sensul că, situația financiară grea a familiei

sale ar justifica întreruperea executării pedepsei.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs în termen legal condamnatul C.A., care a susținut că cererea de

întrerupere a executării pedepsei este întemeiată și că în mod nejustificat a

fost respinsă.

S-a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor formulate în cauză și admiterea cererii de

întrerupere a executării pedepsei aplicată pe timp de 3 luni.

Recursul declarat este

neîntemeiat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor

împrejurări speciale executarea imediată a sancțiunii ar avea consecințe grave

pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează.

Din examinarea actelor

dosarului se constată că în cauză nu a fost dovedită existența unor astfel de

împrejurări speciale în sensul textului arătat.

Cum s-a reținut atât de

prima instanță cât și de cea de apel, problemele financiare ale familiei

condamnatului nu ar putea fi soluționate prin întreruperea executării pedepsei

aplicate.

În consecință, nefiind

întrunite cerințele textului arătat, soluția tribunalului, de respingere a

cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.A. a

fost menținută în apel.

Față de cele sus-arătate,

motivul de recurs fiind neîntemeiat, urmează a se respinge recursul cu

obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 741/ A din

6 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurentul

condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 ianuarie 2005.