ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 318/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1982 din 9 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea formulată de condamnatul C.A. de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 941/2002 a aceluiași tribunal, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., constatându-se că în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Astfel, s-a avut în vedere de către tribunal că petiționarul nu a dovedit existența unor împrejurări speciale care să conducă la concluzia că executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat ori pentru familia acestuia.

Referitor la ancheta socială efectuată de Primăria Petrochioaia, deși aceasta atestă existența unor greutăți financiare ale familiei, ele nu s-ar putea rezolva prin întreruperea executării pedepsei. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 741/ A din 6 octombrie 2004 a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinței primei instanțe, considerând nefondată critica formulată în sensul că, situația financiară grea a familiei sale ar justifica întreruperea executării pedepsei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul C.A., care a susținut că cererea de întrerupere a executării pedepsei este întemeiată și că în mod nejustificat a fost respinsă.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor formulate în cauză și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei aplicată pe timp de 3 luni. Recursul declarat este neîntemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a sancțiunii ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează. Din examinarea actelor dosarului se constată că în cauză nu a fost dovedită existența unor astfel de împrejurări speciale în sensul textului arătat. Cum s-a reținut atât de prima instanță cât și de cea de apel, problemele financiare ale familiei condamnatului nu ar putea fi soluționate prin întreruperea executării pedepsei aplicate.

În consecință, nefiind întrunite cerințele textului arătat, soluția tribunalului, de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.A. a fost menținută în apel. Față de cele sus-arătate, motivul de recurs fiind neîntemeiat, urmează a se respinge recursul cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 741/ A din 6 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2005.