ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1717/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1717/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 11 decembrie 2003, reclamanta SC P. SA Cluj Napoca a solicitat anularea actelor de executare silită declanșate împotriva sa, până la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei Ministerului Finanțelor nr. 376 din 29 noiembrie 2003, aflată pe rolul Curții de Apel Cluj. În motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că prin procesul-verbal de control care a fost contestat în dosarul nr. 8257/2003, al Curții de Apel Cluj, s-a stabilit în sarcina societății, plata unui debit în sumă de 7.144.832.285 lei, reprezentând impozit pe profit, accize, solduri și penalități.
Executarea silită declanșată este cauzatoare de prejudicii pentru societate, întrucât în situația în care vor fi nevoite să solicite întoarcerea executării, societatea va fi pusă în situația unui blocaj financiar, de natură a cauza prejudicii irecuperabile. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea civilă nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a admis cererea și a dispus suspendarea actelor de executare silită împotriva reclamantei, până la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei nr. 376/2003, în dosarul nr. 8257/2003, a Curții de Apel Cluj. Pentru a soluționa astfel, instanța a reținut că obiectul obligației privește o sumă semnificativă; soluționarea acțiunii ar perturba fluxul financiar al societății, cu impact negativ asupra actelor sale de comerț.
Considerând hotărârea, nelegală și netemeinică, pârâta a declarat recurs, susținând că nu sunt întrunite cerințele cumulative ale art. 9 din Legea nr. 29/1990 și a solicitat casarea și în fond, respingerea cererii. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că recursul este întemeiat. Potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru a se putea cere suspendarea unui act administrativ, trebuie să existe un caz bine justificat, pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamanta putând cere instanței, să dispună suspendarea executării actului administrativ, numai până la soluționarea acțiunii.
În speță, acțiunea care a format obiectul dosarului nr. 8257/2003, al Curții de Apel Cluj, a fost soluționată prin sentința civilă nr. 483 din 31 martie 2004. Cum soluția criticată dată prin încheierea nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a Curții de Apel Cluj, privește suspendarea actelor de executare silită până la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei nr. 376/2003, în dosarul nr. 8257/2003, al Curții de Apel Cluj, recursul urmează a fi admis, se va casa hotărârea atacată și în fond, acțiunea va fi respinsă, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva încheierii nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea, ca rămasă fără obiect. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.