ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7304/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC L.C.D. SRL a chemat în

judecată Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară Tulcea, pentru ca în

contradictoriu cu acestea, instanța să dispună anularea deciziei nr. 2011 din

12 decembrie 2001 și procesul-verbal nr. 542548 din 27 martie 2001, emise de

Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că în urma unui control efectuat de comisari ai Gărzii Financiare Tulcea,

s-au constatat nereguli în activitatea societății, în legătură cu

achiziționarea unor produse alcoolice, ceea ce a dus la emiterea actelor

contestate.

Reclamanta a susținut că

achiziționarea produselor în discuție a fost făcută cu respectarea

dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 3 lit. a) din O.G. nr. 27/2000,

modificată prin O.U.G. nr. 134/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 140/CA din 30 octombrie 2002,

a respins ca nefondată, acțiunea promovată de reclamanta SC L.C.D. SRL Măcin - Tulcea.

Instanța a reținut faptul că

reclamanta SC L.C.D. SRL a achiziționat în luna noiembrie 2000, băuturi

alcoolice vrac, de la două societăți comerciale, în condițiile în care prin art.

1 din O.U.G. nr. 137/2000, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 27/2000,

privind regimul accizelor, începând cu 1 noiembrie 2000, se interzice comercializarea

în vrac a băuturilor alcoolice și utilizarea, ca materie primă, pentru

fabricarea altor băuturi alcoolice.

S-a constatat că documentele de transport

care au însoțit băuturile alcoolice, nu sunt semnate și stampilate de

supraveghetorul fiscal, al societății furnizoare, că facturile fiscale nu au

fost însoțite de documentele de supraveghere fiscală, care să ateste

proveniența legală a băuturilor alcoolice, iar prin utilizarea după 1 noiembrie

2000, a băuturilor alcoolice achiziționate în vrac, ca materie primă, au fost

încălcate dispozițiile art. 3 lit. a) alin. ultim din O.G. nr. 27/2000, așa cum

a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 134/2000.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, SC L.C.D. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, motivat de faptul că hotărârea nu conține argumentele de fapt și

de drept pe care se întemeiază, că nu a fost stabilită corect și concret,

situația de fapt a operațiunilor efectuate de societate.

A mai arătat recurenta, faptul că

organul de control a făcut o interpretare în extenso a normelor de drept

aplicabile, susținând că nu era obligatorie mențiunea scopului achiziționării,

precum și faptul că expertiza contabilă efectuată în cauză, a stabilit că

recurenta nu datorează bugetului de stat, nici o sumă.

Curtea, analizând motivele de recurs

invocate, în raport cu sentința atacată și probele administrate în cauză, a

constatat nefondat, recursul declarat, pentru considerentele ce vor fi expuse în

continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 3 lit.

a) din O.U.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor,

modificată prin O.U.G. nr. 134/2000, modificată la rândul ei prin O.U.G. nr. 157/2000,

cu termen de aplicare de la 1 noiembrie 2000, „se interzice comercializarea în

vrac, a băuturilor alcoolice spirtoase, indiferent de concentrația alcoolică a

acestora, cu excepția cazurilor în care agenții economici producători livrează

băuturile alcoolice spirtoase, în vrac, agenților economici, care le

achiziționează în scopul îmbutelierii, fără a modifica caracteristicile și

concentrația alcoolică a produsului și numai în baza contractelor scrise

încheiate cu aceștia”.

Coroborând aceste dispoziții

indicate mai sus, cu dispozițiile art. 28

3

din O.G. nr. 27/2000,

modificată și completată prin O.U.G. nr. 134/2000, se constată că

achiziționarea cantității de alcool în luna noiembrie 2000, de către reclamantă,

s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale.

Analizând contractele de

vânzare-cumpărare încheiate cu societățile comerciale vânzătoare, se constată

că acestea nu conțin precizări în legătură cu scopul achiziționării cantității

de alcool vrac.

În mod corect, instanța de fond a

reținut faptul că interpretarea dată de expertiza contabilă, a termenului de

intrare în vigoare a O.U.G. nr. 157/2000, este greșită și nici nu poate fi

primită, atât timp, cât data intrării în vigoare a unei dispoziții legale este

prevăzută expres în dispoziția legală cu pricina ori conform Legii fundamentale

a statului - Constituția.

Prin urmare, rezultatul expertizei

contabile efectuate în cauză, în mod corect a fost înlăturat, iar soluția

instanței de fond este legală și temeinică.

Având în vedere toate aceste

considerente, recursul formulat urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC L.C.D.

SRL Măcin, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 140/CA din 30

octombrie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 octombrie 2004.