ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1595/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

18 august 2003, reclamanta S.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 5479/2003,

emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i acorde

drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000, fiind persoană care

s-a născut în timpul refugiului părinților săi, la data de 17 iulie 1942, în

comuna Nădlag, județul Arad.

Prin sentința civilă nr. 396/2003 a

Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ,

acțiunea a fost admisă.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, pârâta, susținând că nu sunt întrunite cerințele art.

1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, deoarece reclamanta nu era născută la data

refugiului părinților. S-a mai arătat că legea română nu recunoaște capacitatea

de folosință, în favoarea fătului conceput, decât în situația recunoașterii

dreptului de moștenire.

Verificând cauza, în funcție de

motivarea recursului, formulat în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică.

Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.

c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română

care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit

persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de

domiciliu.

Prin H.G. nr. 127/2002 au fost

asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.

Textele legale au avut în vedere

persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de

cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în

perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și

morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor,

indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.

Cum reclamanta s-a născut la data de

17 iulie 1942, în comuna Nădlag, județul Arad, unde s-au refugiat părinții săi,

în urma Dictatului de la Viena, curtea de apel a apreciat în mod corect că

acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.

Susținerea recurentei, în sensul că

legea română nu recunoaște capacitatea de folosință în favoarea fătului

conceput, nu poate fi primită.

În principiu, capacitatea de

folosință a persoanei fizice începe la data nașterii. Art. 7 alin. (2) din

Decretul nr. 31/1954, prevede o excepție, în sensul că este recunoscută

capacitatea de folosință de la concepție, în situația în care este vorba despre

drepturi și copilul se naște viu. Textul nu are o referire expresă la dreptul

la moștenire, astfel cum în mod eronat a susținut recurenta.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs de

ordine publică, ce pot fi analizate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 396/CA/2003 - P din 6

octombrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 aprilie 2004.