ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3780/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 19 decembrie 2003, reclamanta V.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 2495/2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind persoană născută în timpul refugiului părinților săi, la 16 februarie 1942, în Târgu Jiu. Prin sentința civilă nr. 28/2003, a Curții de Apel Oradea acțiunea a fost admisă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, susținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000 și de dispozițiile art. 1 și 2 din H.G. nr. 127/2000.

S-a mai arătat că reclamanta nefiind născută la momentul refugierii părinților, nu și-a schimbat domiciliul, din cauza persecuției etnice la care nu a fost supusă. Verificând cauza în funcție de motivele de recurs, formulate în lumina dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică. Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu. Prin H.G. nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.

Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului. Cum reclamanta s-a născut la data de 16 februarie 1942, în Târgu Jiu, localitate în care se refugiaseră părinții săi, din Oradea, până la terminarea războiului din anul 1945, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței, conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 28/CA/2003 – P din 13 ianuarie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2003.