ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 200/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 75 din 6 februarie 2004, Tribunalul Galați l-a condamnat pe inculpatul T.C.M., în baza art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., la două pedepse de câte un an și 2 luni închisoare. În baza art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de un an și 4 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În cauză au mai fost condamnați și inculpații minori P.G. și C.I.V., pentru aceleași infracțiuni, cu reținerea dispozițiilor prevăzute de art. 99 și urm. C. pen., la câte două pedepse de câte 8 luni închisoare, urmând să execute fiecare pedeapsa rezultantă de câte 10 luni închisoare.

În baza art. 81 și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate celor doi inculpați minori, pe durata termenului de încercare de câte 2 ani. S-au constatat recuperate prejudiciile. Inculpații au fost obligați, fiecare, la plata cheltuielilor judiciare către stat. Instanța a reținut, în fapt, că la data de 19 martie 2002, părțile vătămate L.M. și C.L. au sosit în comuna Cavadinești, jud. Galați, cu bicicletele. Întrucât inculpatul T.C.M. a avut cu părțile vătămate conflicte în trecut, a hotărât să le agreseze fizic, în care scop, însoțit și de inculpații minori P.G. și C.I., precum și de alți minori în vârstă de sub 14 ani, le-a așteptat în zona Societății de Vinificație din comuna Cavadinești.

La apariția acestora, inculpatul T.C. a atacat-o pe partea vătămată L.M., lovind-o cu pumnii și picioarele, în timp ce inculpatul P.G. a încercat să o lovească pe partea vătămată C.L. care, de frică, a fugit, abandonând bicicleta. Concomitent, inculpatul C.I. a început să demonteze și să sustragă piese de la bicicletele părților vătămate. Sesizat de strigătele de ajutor ale părților vătămate, martorul S.I. s-a deplasat la locul faptei, îndepărtându-i pe agresori. Urmare perchezițiilor efectuate de organul de poliție au fost identificate și ridicate de la domiciliul inculpatului C.I.V. și, respectiv, al făptuitorului minor P.E.D. mai multe piese aparținând bicicletelor părților vătămate (cablu antifurt, chei, sonerie, dinam), fiind restituite acestora din urmă.

Împotriva acestei hotărâri inculpații T.C.M., C.I. și P.G. au declarat apel, susținând în esență că nu sunt suficiente probe pentru a le dovedi vinovăția, înțelegerea acestora fiind doar de a-i bate pe cei doi tineri. Inculpatul P.G. și-a retras apelul. Prin decizia penală nr. 285 din 17 mai 2004, Curtea de Apel Galați a respins, apelurile inculpaților T.C.M. și C.I. ca nefondate și a luat act de retragerea apelului de către inculpatul P.G., constatând că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților. Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul T.C.M., care a solicitat casarea acesteia pentru greșita încadrare juridică, fapta realizând conținutul infracțiunii de lovire întrucât nu a existat înțelegere cu privire la sustragerea pieselor ori a bicicletelor iar, în subsidiar, înlăturarea sporului de 2 luni.

Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul, motivat pe cazurile de casare, prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 17 1 C. proc. pen., este fondat pentru cele ce vor fi arătate în continuare. La stabilirea situației de fapt au fost avute în vedere mijloacele de probă administrate, respectiv procesele verbale de constatare și de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor S.I., G.E., P.E.D., S.A., coroborate cu declarațiile inculpaților, plângerile și declarațiile părților vătămate. Este, astfel, temeinic dovedit că, motivat de un conflict anterior avut cu părțile vătămate, inculpatul T.C.M. a profitat de prezența acestora în localitatea sa natală și, pentru a se răzbuna, i-a convins pe ceilalți inculpați și alți făptuitori, toți minori, să-l ajute să le aplice o corecție și, întrucât tinerii vizați erau cu bicicletele, să sustragă diferite piese de la acestea.

În acest sens sunt explicite declarațiile martorului P.E.D. și ale inculpaților P.G. și C.I.V. De urmare, în timp ce inculpații T.C.M. și P.G. realizau actele de violență, inculpatul C.I. și făptuitorul P.E.D. au intrat în posesia bicicletelor celor două părți vătămate și, folosindu-se de chei, au demontat piese, care apoi au fost descoperite la domiciliile făptuitorilor. Faptele, astfel săvârșite, realizează conținutul infracțiunii complete de tâlhărie, astfel încât critica privind greșita încadrare juridică nu este întemeiată. Curtea constată, însă, că la individualizarea pedepsei rezultante în cazul inculpatului recurent T.C.M. instanțele au aplicat greșit prevederile art. 34 lit. b) C. pen.

Potrivit dispoziției legale precitate, în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care, într-o primă etapă, poate fi sporită până la maximul ei special, ipoteza legală incidentă cauzei. Ori, așa cum rezultă din minuta și dispozitivul hotărârii instanței de fond, stabilind pentru cele două infracțiuni de tâlhărie câte o pedeapsă de un an și 2 luni închisoare, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen., dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de un an și 4 luni închisoare instanța a aplicat o pedeapsă nelegală în condițiile în care contopirea s-a făcut între două pedepse de câte un an și 2 luni și nu a sporit pedeapsa aplicată, cea mai grea, de un an și 2 luni închisoare.

În consecință, văzând că prin contopirea celor două pedepse stabilite, pedeapsa de aplicat este de un an și 2 luni și constatând că instanța nu a uzat de prevederile legale referitoare la sporirea acesteia, recursul inculpatului T.C.M. va fi admis pentru acest motiv, reducând pedeapsa la cuantumul ce rezultă din dispozițiile art. 34 lit. b) teza I C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul T.C.M. împotriva deciziei penale nr. 285/ A din 17 mai 2004 a Curții de Apel Galați. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 75 din 6 februarie 2004 a Tribunalului Galați, numai cu privire la pedeapsa rezultantă, constatând că aceasta este de un an și 2 luni închisoare, pedeapsă pe care inculpatul urmează să o execute. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 12 ianuarie 2005.