ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4922/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată formulată pe rolul Judecătoriei Arad înregistrată sub nr. 748, petentul O.F. în contradictoriu cu pârâții O.M., M.O., Biroul Executor Judecătoresc P.V. și SC A.R.O. SA, sucursala Arad a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați în solidar la plata sumei de 121.183.500 lei reprezentând pagubă produsă petentului din care, suma de 102.580.000 lei reprezintă echivalentul în lei a 2.500 Euro la cursul de 41.000 lei stabilit pentru data de 12 ianuarie 2004 diferența reprezentând cheltuieli de judecată efectuate pe parcursul judecării cauzei.

Ulterior reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul solicitării sumei de 209.000.000 lei. Prin sentința civilă nr. 3062 din 3 iunie 2004 Judecătoria Arad a respins acțiunea reclamantului O.F., precum și cererea pârâților O.M. și M.O. de sancționare a reclamantului cu amendă judiciară și de obligare a acestuia la plata despăgubirilor de 200.000.000 lei în temeiul art. 208 3 C. proc. civ. și a dispus restituirea către reclamant a sumei de 1.000.000 lei reprezentând avans onorariu expert. Hotărârea a fost dată cu recurs în 15 zile de la comunicare. Prin decizia civilă nr. 154 din 20 octombrie 2005, Tribunalul Arad a declinat competența de soluționare a apelului declarat de reclamantul O.F. împotriva sentinței de la fond în favoarea Curții de Apel Timișoara.

În motivare Tribunalul Arad a arătat că la data pronunțării sentinței de la fond erau în vigoare dispozițiile O.U.G. nr. 58/2003 care la art. 3 pct. 4 prevedeau că apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii sau tribunale în primă instanță se judecă la curțile de apel, că s-a trecut greșit ca fiind supusă recursului în realitate ea fiind supusă apelului. Prin decizia nr. 212 din 12 februarie 2005 Curtea de Apel Timișoara a declinat competența de soluționare a recursului declarat de reclamantul O.F. în favoarea Tribunalului Arad, a constatat conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curții de Casație și Justiție București spre soluționare. În motivare, Curtea de apel a arătat că în baza art. 129, art. 137 și art. 158 alin. (1) C. proc.

civ. a fost calificată calea de atac drept recurs și nu apel și în aceste condiții competența de soluționare revine Tribunalului Arad, că acțiunea reclamantului are o natură civilă evaluată în bani, că obiectul acesteia este sub 1 miliard și că după intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2004 hotărârile pronunțate în această materie sunt supuse numai recursului. Competența de soluționare va fi stabilită în favoarea Tribunalului Arad de a soluționa recursul reclamantului O.F. pentru următoarele motive: La data pronunțării sentinței nr. 3062 din 13 iunie 2004 de către Judecătoria Arad era în vigoare Legea nr. 195 din 26 mai 2004. Potrivit art. 282 1 C. proc. civ. modificat prin această lege, „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cererile introduse pe cale principală al cărui obiect au o valoare până la 1 miliard lei inclusiv în materie civilă”.

Cum pretențiile reclamantului sunt sub 1 miliard lei, hotărârea instanței de fond este supusă recursului. Competența de soluționare a acestui recurs aparține Tribunalului Arad, ca instanță imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în cauză potrivit dispozițiilor art. 299 C. proc. civ. modificat prin aceiași lege. Față de cele arătate, Curtea a stabilit în competența Tribunalului Arad soluționarea recursului declarat de reclamantul O.F.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența Tribunalului Arad de a soluționa recursul declarat de reclamantul O.F. împotriva sentinței civile nr. 3062 din 3 iunie 2004 pronunțată de Judecătoria Arad. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 6 iunie 2005