ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1835/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 6

iulie 2000 și ulterior precizată la data de 20 septembrie 2000, reclamanta SC

M. SRL București a solicitat anularea deciziei nr. 1021/2000 a Direcției

Generale a Vămilor, în prezent Autoritatea Națională a Vămilor, anularea

actelor constatatoare nr. 815, 832 - 836, 840 - 849 din anul 1999, emise de

Biroul Vamal Târguri și Expoziții, obligarea pârâților, la restituirea sumelor

de 784.276.746 lei taxe vamale, 70.584.907 lei T.V.A. și 1.596.104.897 lei,

penalități de întârziere, plus cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că

prin procesul-verbal de control nr. 1214/1999, s-a reținut că pentru 25 de

importuri din Spania, din perioada 1996 - 1997, pentru produsul pate de ficat

ambalat în membrană, încadrarea tarifară nu a fost corectă. Reclamanta a

apreciat că încadrarea tarifară corectă a fost cea menționată de societate,

deoarece produsul importat nu necesită refrigerare, organul vamal făcând

confuzie în ceea ce privește denumire „conservă”, pe care a asimilat-o cu aceea

de „cutie” (din metal) de conservă.

Prin sentința civilă nr. 1073/2003 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, pronunțată în

fond, după casarea sentinței civile nr. 1278/2000 a aceleiași instanțe, prin

decizia nr. 3352/2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios

administrativ, acțiunea a fost admisă.

Instanța a reținut, în esență, pe

baza raportului de expertiză efectuat în cauză și a actelor depuse de părți, că

produsul importat a fost conservă de pate de ficat, ambalat în diferite

ambalaje de plastic sau membrană de plastic, cu o perioadă mare de garanție -

300 zile - și se încadrează la poziția tarifară 16.02, și nu 16.01.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat recurs în termen, Autoritatea Națională a Vămilor, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, întemeiat

în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., s-a arătat că

marfa importată se clasifică la poziția tarifară 16.01., deoarece sunt

preparate mărunțite, umplute în intestine sau învelișuri similare, la această

poziție clasificându-se cârnații, cârnăciorii, salamurile, produsele similare,

pateurile, piureurile, etc.

Recurenta a invocat dispozițiile art.

72 din Legea nr. 141/1997 și pct. 5) din Notele explicative ale Sistemului

armonizat și a menționat că pateul de ficat de porc importat a fost în formă

presată, forma caracteristică cârnaților (formă cilindrică cu secțiune

transversală, circulară, ovală sau rectangulară), iar produsele respective pot

fi crude sau fierte, afumate sau nu, cu amidon, condimente, mirodenii, cu

bucăți mai mari de carne sau resturi de carne.

S-a mai precizat că pct. c din

Notele explicative, exclude de la poziția tarifară 16.01., produsele care nu

sunt prezentate în intestine, stomacuri, piei sau învelișuri similare naturale

sau artificiale care le conferă forma caracteristică (cum sunt pateurile din

cutii de conservă, din borcane sau caserole din plastic).

Recurenta a arătat că încadrarea

tarifară nu se poate realiza, decât în conformitate cu Regulile generale pentru

interpretarea sistemului armonizat și în concordanță cu Notele explicative ale

Sistemului armonizat (M. Of. nr. 75/5.02.2003).

Verificând cauza, în funcție de

motivarea recursului, Curtea apreciază că sentința este legală și temeinică.

Din probele administrate în cauză

rezultă că în perioada 19 aprilie 1999 - 18 mai 1999, Brigada de Supraveghere

și Control Vamal a efectuat o verificare a activității reclamantei, din

perioada 1996 - 1997 și a considerat că importul de pate de ficat a fost

încadrat greșit la poziția tarifară 16.02, în loc de 16.01. Ca urmare, petenta

a fost obligată la plata sumei totale de 800.216.897 lei, taxe vamale, T.V.A.

și majorări de întârziere.

Organele vamale, la încadrarea

tarifară 16.01., au în vedere învelișul produsului, motivația fiind formală și

în afara criteriilor de interpretare ale Sistemului armonizat.

Astfel, la poziția tarifară 16.01.

sunt cuprinse produse precum: cârnații, cârnăciorii, salamurile, produsele

similare, pateuri și pate de ficat prezentat sub formă de cârnăciori, adică

preparate umplute în intestine sau învelișuri similare, mulate în scopul de a

le conferi forma caracteristică de cârnați.

Tariful Vamal de import nu prevede

la poziția 16.01., produse din carne conservate.

Or, pateul de ficat de porc importat

de reclamantă a fost conservat, astfel cum a stabilit raportul de expertiză

efectuat în cauză.

La poziția tarifară 16.02., chiar în

titlu se menționează: „Altă carne preparată sau conservată, măruntaie de carne

sau sânge”. În Notele explicative se prevede că la poziția tarifară 16.02 se

regăsesc toate cărnurile, măruntaiele de carne sau sânge preparate sau

conservate, cu excepția cârnaților și a produselor similare (care sunt cuprinse

la poziția 16.01).

Pateul, conservat (pasteurizat sau

sterilizat) a fost ambalat în diferite membrane sau recipiente. Forma

ambalajului nu este, însă, de natură să determine încadrarea tarifară, astfel

cum susține în esență recurenta. Forma nu are importanță în sine, determinant

fiind produsul în conținutul său. Acesta este pate de ficat conservat, cu

termen mare de garanție și el nu poate fi asimilat cârnaților și salamurilor,

chiar dacă i s-a conferit acea formă. Excepție poate face pateul de ficat ambalat

sub formă de cârnați, care nu este pasteurizat sau sterilizat și care, în

aceste condiții, se încadrează la poziția tarifară 16.01. Reclamanta însă, nu a

importat astfel de produse, pateul de ficat în discuție fiind conservat, motiv

pentru care se încadrează la poziția tarifară 16.02, indiferent de forma de

ambalare.

De altfel, încadrarea făcută de

reclamantă este similară cu cea a firmei producătoare SC C.T. SA din Spania și

este conformă Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat, România

aderând la Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și

codificare a mărfurilor, prin Legea nr. 98/1996.

Regula nr. 1 prevede că enunțul

titlurilor, secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca

având numai o valoare indicativă, încadrarea mărfii considerându-se legal

determinată, atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor

de secțiuni și de capitole și atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați

în acele poziții și note, după regulile nr. 2 - 6.

În conformitate cu aceste reguli, se

constată că produsul în discuție, fiind pate de ficat conservat (pasteurizat,

sterilizat), cu termen mare de garanție, indiferent de ambalaj, chiar dacă a

fost ambalat în membrană, încadrarea tarifară nu este la poziția 16.01, ci la

poziția 16.02, deoarece fiind conservat, nu întrunește condiția esențială pe

care o au celelalte produse de la poziția 16.01: produsele respective nu sunt

conservate.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs care

să poată fi analizate din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin.

(2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 1073 din 30

iunie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 mai 2004.