ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 31 august
2009, reclamantul V.M. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale,
solicitând a se constata trecerea sa în rezervă cu începere de la 1 martie
2009.
În motivarea cererii reclamantul a
învederat că a funcționat ca maistru militar la UM Constanța, unitate care s-a
restructurat de la 1 februarie 2009, funcția sa nemai regăsindu-se în noul stat
de organizare.
Reclamantul a mai arătat că a
solicitat trecerea în rezervă, în condițiile O.G. nr. 7/1998, însă, contrar
voinței sale, a fost numit într-un alt loc de muncă, fiind îmbarcat pe nava
școală Mircea de la 12 aprilie 2009.
Prin sentința civilă nr. 593 din 30
noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că nu s-a făcut dovada refuzului nejustificat al pârâtului
de a soluționa cererea reclamantului de trecere în rezervă, cât timp acesta nu
a contestat Ordinul nr. MM – 36 din 26 februarie 2009 prin care, începând cu 1
martie 2009 a fost numit ca specialist 2 în radioelectrică și observare pe nava
școală Mircea, funcție în exercitarea căreia se află până la 3 noiembrie 2010
când încetează raporturile contractuale dintre părți.
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamantul V.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a menționat că
instanța de fond nu a avut în vedere faptul că ordinul de numire în noua funcție
nu i-a fost comunicat decât verbal și nici împrejurarea că nu a fost de acord
cu mutarea în interes de serviciu, fapt pentru care a solicitat prin mai multe rapoarte
trecerea în rezervă, în condițiile O.G. nr. 7/1998 pe care le îndeplinește.
Analizând actele și lucrările
dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins
ca atare.
Astfel, Curtea constată că instanța
de fond a apreciat în mod corect că nu există refuz nejustificat de soluționare
a cererii reclamantului de trecere în rezervă, astfel cum este reglementată
această sintagmă în art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, exprimarea
explicită, cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
Potrivit art. 3 din O.G. nr. 7/1998,
cadrele militare ale căror funcții se reduc vor fi încadrate, în limitele prevederilor
statelor de organizare, în alte unități din garnizoanele de dislocare sau în
alte garnizoane, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Apărării
Naționale.
Astfel cum s-a arătat prin
întâmpinare, reclamantul, maistru militar, nu a fost disponibilizat pentru a
putea beneficia de măsurile de protecție socială prevăzute de ordonanță în urma
trecerii în rezervă în temeiul art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995.
El a fost numit într-o nouă funcție, specialist 2 la UM 02028 Constanța, ordinul de numire nr. MM 36 din 26 februarie 2009 fiind necontestat, ci
executat reclamantul exercitând și în prezent noile atribuții.
În consecință, criticile formulate
fiind neîntemeiate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamantul V.M. împotriva sentinței nr. 593/CA din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.