ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 134/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 134/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei
Râmnicu Sărat la data de 28 ianuarie 2010, sub nr. 272/287/2010, petentul S.N.P.F.L.
a solicitat să se constate îndeplinite condițiile de reprezentativitate la
nivelul Politiei comunitare a municipiului Râmnicu Sărat, pentru funcționarii
publici.
Prin hotărârea nr. 2 din data de 1
martie 2010 pronunțata de Judecătoria Râmnicu Sărat, în dosarul nr.
272/287/2010, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei
Râmnicu Sărat, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea
Judecătoriei sectorului 3 București, pe rolul căreia cererea a fost
înregistrată la data de 16 martie 2010, sub nr. 7661/301/2010.
Prin sentința civilă nr. 11/S din 23
aprilie 2010, Judecătoria Sectorul 3 București a admis excepția necompetenței
teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București; a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat; a constatat ivit
conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului, după rămânerea
irevocabilă a acestei hotărâri, către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru
soluționarea acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că petentul a solicitat să se constate condițiile de reprezentativitate
la nivelul unității Politiei comunitare a municipiului Râmnicu Sărat.
Potrivit art. 17 alin. (2) lit. b)
din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de munca, „îndeplinirea
condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale se constată, la
cererea acestora, de către instanțele judecătorești, după cum urmează: la nivel
de unitate, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul
unității.'"
Prin urmare, aceste prevederi
stabilesc o competență teritorială absolută în favoarea judecătoriei de la
sediul unității la nivelul căreia urmează să se constate reprezentativitatea,
de la care nu se poate deroga.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală, la data de 13 mai 2010, sub nr. 7661/301/2010.
Învestită cu soluționarea
conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Râmnicu Sărat și
Judecătoria Sector 3 București, privind soluționarea acțiunii formulată de
petentul S.N.P.F.L., având ca obiect constatarea reprezentativității la nivel
de unitate, respectiv la nivelul Poliției comunitare a municipiului Râmnicu
Sărat, potrivit art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat,
pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 17 alin.
(2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă
„îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale se
constată, la cererea acestora, de către organele judecătorești, după cum
urmează …….b) la nivel de unitate, de către judecătoria în a cărei rază
teritorială se află sediul unității”.
În speță, reclamanta S.N.P.F.L. a
solicitat să se constate îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate la
nivel de unitate, respectiv la nivelul Poliției comunitare a municipiului
Râmnicu Sărat, astfel că, în speță, sunt incidente prevederile art. 17 alin. (2)
lit. b) din Legea nr. 130/1996, potrivit cărora competența de soluționare a
cauzei aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul
unității, respectiv Judecătoriei Râmnicu Sărat.
Pentru considerentele expuse,
instanța stabilește competența de soluționare a cauzei promovată de S.N.P.F.L.,
în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13
ianuarie 2011.