ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 249/2012

Asupra recursului de

față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din

24 ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 53/42/2012, s-a dispus, conform

art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, combinat cu art. 148

alin. (1) lit. f) C. proc. pen., arestarea persoanei solicitate: C.F., pe o

durată de 5 zile începând de la 24 ianuarie 2012, până la data de 28 ianuarie

2012, inclusiv.

S-a fixat termen

pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit

de traducerea în limba română.

S-au reținut, în

esență, următoarele:

Prin sesizarea

înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 53/42/2012, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Ploiești, prin adresa nr. 534/11/5/2012, a adus la

cunoștință că în urma solicitării autorităților judiciare din Ungaria, a fost

emis un mandat european de arestare la 05 decembrie 2011 de Judecătoria Gyor pe

numele persoanei solicitate C.F.

Acest mandat a fost

emis reținându-se că persoana solicitată se face vinovată de comiterea unei

infracțiuni de tentativă la omor prevăzută în secțiunea nr. 166 C. pen. Ungar,

constând în aceea că în data de 27 mai 2011 acesta avut o ceartă cu cetățeanul

B.V., în timpul căreia a scos un cuțit cu care a început să lovească în

direcția părții vătămate strigând „te omor". Partea vătămată a

supraviețuit atacului, însă a suferit o vătămare corporală gravă.

Analizând cele de mai

sus, instanța a constatat că faptele pentru care a fost emis mandatul european

de arestare, mai sus menționat, se regăsesc printre cele care dau loc la

predare, conform prevederilor art. 96 pct. 14 din Legea nr. 302/2004

republicată.

Din cazierul

persoanei solicitate, existent la dosar, rezultă că acesta a mai suferit două

condamnări pentru infracțiuni cu violență, respectiv 10 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) coroborat cu art. 75 lit. e) C.

pen., aplicată prin sentința penală nr. 608 din 13 noiembrie 1990 de către

Tribunalul Buzău, cât și 16 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de

art. 174 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., prin sentința penală nr. 67

din 18 aprilie 2000 a Tribunalului Buzău.

De asemenea, instanța

a luat act că persoana solicitată C.F. a fost reținută pe o durată de 24 de ore

conform Ordonanței nr. 534/11/5/2012 din 24 ianuarie 2012 emisă de Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Împotriva sentinței

sus-menționate a declarat recurs persoana solicitată C.F.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că prima instanță a dispus, în mod corect,

arestarea persoanei solicitate.

Din economia

dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea

nr. 222/2008, dacă persoana solicitată a fost reținută conform art. 101,

judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării

INTERPOL, arestarea persoanei solicitate sau obligarea sa de a nu părăsi

localitatea pe o durată de 5 zile, caz în care amână cauza și fixează un termen

de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de

arestare, însoțit de traducerea în limba română.

În raport cu

dispozițiile legale mai sus-menționate și ale art. 148 alin. (1) lit. f) C.

proc. pen., incidente în cauză, se constată că instanța de fond a făcut o

corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru

arestarea persoanei solicitate în această fază prealabilă punerii în executare

a mandatului european de arestare.

Pentru aceste

considerente, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de

recurentul persoană solicitată C.F., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul persoană solicitată C.F. împotriva

încheierii din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 53/42/2012.

Obligă recurentul

persoană solicitată la plata sumei de 520 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 ianuarie 2012.