ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2525/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2525/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 19
ianuarie 2011 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr.
12833/2/2010 în baza art. 300/2 C. proc. pen. raportat la art. 160/b alin. (3) C.
proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a
recurenților inculpați C.B.F. și A.D. și s-a menținut arestarea preventivă a
celor doi inculpați.
Pentru a pronunța această soluție,
Curtea a reținut că la data de 4 octombrie 2010 inculpatul A.D. a sustras
dintr-un loc public plăcuțele de înmatriculare aparținând părții vătămate F.C.,
împreună cu inculpatul C.B.F., faptă ce întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), e) C.
pen. În data de 4 octombrie 2010 a sustras împreună cu celălalt inculpat
carburant de la stația de carburant Agip, folosind violența pentru a scăpa,
lovind cu autoturismul pe martorul S.G.D. S-a mai reținut că a condus
autoturismul pe drumurile publice, fără permis de conducere, cu număr fals (cu
plăcuțele montate de la autoturismul părții vătămate F.C.).
Analizând actele și lucrările dosarului,
Curtea a constatat că inculpații au fost arestați preventiv în data de 04
octombrie 2010, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 și că este
incident cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Verificând actele și lucrările
dosarului, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială
a inculpaților se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative
prev. de art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen.
Astfel, probele administrate până la
acest moment procesual nu fac să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul
a săvârșit fapte de natură penală, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.
148 cu referire la art. 68/1 C. proc. pen.
De asemenea, este incident cazul prev.
de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele
pretins a fi săvârșite de inculpați fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar
lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestei ultime condiții,
conform art. 136 alin. (8) C. proc. pen., Curtea a avut în vedere natura și
gradul de pericol concret al infracțiunilor, dar și datele ce-i caracterizează
pe inculpați.
Împotriva acestei încheieri a formulat
recurs inculpatul A.D., criticând soluția ca nelegală și netemeinică și
solicitând punerea în libertate.
La termenul de judecată din 23 iunie
2011, inculpatul a arătat că înțelege să-și retragă recursul.
Conform art. 385
4
alin. (2)
C. proc. pen. părțile își pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc.
pen.
Ca atare, Înalta Curte de Casație și
Justiție va lua act de retragerea recursului și în baza art. 192 alin. (2) C.
proc. pen. îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului
declarat de recurentul inculpat A.D. împotriva încheierii din 19 ianuarie 2011
a Curții de Apel București , secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr.
12833/2/2010
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 1501ei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23
iunie 2011.