ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3349/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 3224 din 21 mai 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul formulat de pârâtul M.F.P., prin D.G.F.P. Sibiu, împotriva deciziei nr. 163/ A din 23 octombrie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. A modificat în parte decizia recurată, în sensul că a admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 473 din 25 mai 2009 a Tribunalului Sibiu, secția civilă. A schimbat în tot sentința, iar pe fond s-a respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată la 5 martie 2009, prin care reclamanții B.I. și B.G. au solicitat - în contradictoriu cu M.F.P. - restituirea prețului de piață al imobilului înscris în CF Sibiu, stabilit, conform standardelor internaționale de evaluare, la suma de 230.000 euro.

Împotriva acestei decizii dată de instanța supremă, au formulat - la 7 iunie 2010 - contestație în anulare, reclamanții B.I. și B.L.G., invocând temeiurile prevăzute de art. 317 și 318 C. proc. civ. Prin încheierea din 15 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea pricinii nu s-a prezentat niciuna din părți și nici nu s-a solicitat judecarea în lipsă, a suspendat judecata contestației în anulare. La cererea pârâtului M.F.P. prin D.G.F.P. Sibiu, formulată la 19 martie 2012, conform cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., cauza a fost repusă pe rol, cu citarea părților, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele art. 248 alin. (1) din același cod.

Conform acestui din urmă text, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, timp de 1 an. Ca atare, perimarea apare ca o sancțiune determinantă tocmai de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului, ea având un caracter mixt, atât de sancțiune cât și de desistare de la judecată. În definirea perimării, rămânerea cauzei în nelucrare și culpa părții, sunt două elemente esențiale, sancțiunea procedurală extinzându-și domeniul de acțiune și asupra căilor de atac. În speță, din culpa recurenților, cauza a rămas în nelucrare, de la 15 februarie 2011 - data suspendării - nemaifiind îndeplinit nici un act de procedură.

În consecință, se va constata că a operat sancțiunea prevăzută de lege, recursul declarat de reclamanți fiind perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorii B.G.L. și B.I. împotriva deciziei civile nr. 3224 din 21 mai 2010 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2012.